Cunosc foarte bine scenariul filmului "Jaful secolului", amplu, chiar stufos, cu multe detalii: după ce anume îți pare rău, dintre scenele și detaliile rămase în afara peliculei?

Rareș Andrici: Nu îmi mai amintesc tot ce am filmat, dar cred că au fost înlăturate anumite lucruri. Mereu se întâmplă asta din diverse motive. E normal. Nu îmi pare rău pentru nimic și nu cred că s-a pierdut ceva. Treaba mea, până la urmă, este să particip la desfășurarea unei povești coordonate de regizor. Este responsabilitatea sa iar eu am încredere în viziunea sa.

Ce ai adăugat personajului tău? Ce ți-a plăcut ce nu ți-a plăcut la el? Prezintă în câteva cuvinte personajul.

R.A: Iță este personajul negativ din poveste: impulsiv, agresiv, arogant, superficial, manipulativ. Eu doar am încercat să umplu acest rol cu tot ce am crezut că va ajuta la desfășurarea evenimentelor. Mie mi-a plăcut procesul de lucru și nu mi-a păsat de perspectiva morală a felului în care este el. Eu trebuie să îmi apăr personajul atunci când lucrez, astfel capătă credibilitate. De judecat, îl vor judeca oricum cei care văd filmul.

Ce părere ai despre filmele cu hoți? Îți plac filmele în care hoții sunt prinși? Cele în care scapă? Sunt filme de succes: ce atrage la acest gen de film?

R.A.: Mie îmi plac filmele care spun ceva, filmele care își propun să transmită mesaje, care pun probleme. Dacă hoții sunt prinși, sau nu, e mai puțin important pentru mine. Important e să rămân cu ceva la final.

Ce urmează pentru tine după acest film? (planuri, roluri, dorințe)

R.A.: Singura mea dorință este să lucrez la cât mai multe proiecte ca acesta, cu oameni pasionați, cu povești și roluri interesante și provocatoare.

În continuare fac ce am făcut până acum. Lucrez, repet, merg la castinguri atunci când apare ceva ce îmi atrage atenția.