Premiul "Monica Lovinescu", 2025: Ce a rămas din tot ce a fost. Povestea nespusă a Ninei Moica, editori Alin Mureșan și Clara Mareș, Polirom, 2025

Felicitări pentru primirea Premiului "Monica Lovinescu"! Cum ați trăit acest moment, mai ales cu doamna Nina Moica prezentă pe scena Ateneului?

Vă mulțumim. Eu l-am trăit atipic, de la distanță, prin intermediul Clarei și al familiei ei, dar și al prietenilor care au fost acolo, care mi-au transmis imediat felicitări și chiar poze/filmări. A ...

"Vanitatea e păcatul meu preferat", concluziona diavolul interpretat de Al Pacino în Pact cu diavolul (1997, r: Taylor Hackford). Orgoliu, ambiție, trufie, înfumurare – cum vrem să-i spunem. Asta pare să fie rețeta care l-a condus spre dezastru pe Alexandru Dumitrescu, directorul penitenciarului Pitești în timpul infamului "experiment" omonim. Din trufie pare să fi ajuns în sistem (căci nu avea nicio aplecare spre lupta de clasă cu dușmanii, fiind un simplu funcționar la poștă) și tot din truf ...

Se spune că nu vedem oamenii și lucrurile așa cum sunt ei/ele, ci cum suntem noi. Totul este subiectiv, mai ales prin filtru ideologic. Să luam, de pildă, exemplul grupului de prieteni din fotografia de mai jos, reunit pentru a sărbători încreștinarea pruncului unuia dintre ei. Pe rândul de sus, al treilea de la stânga la dreapta, afișând un zâmbet blând și parcă timid, îl remarcăm pe proaspătul tată, (pe atunci geotehnicianul) Constantin Voicescu. Securitatea a interpretat diferit reuniunea: "A ...

Uneori compromisurile morale se plătesc scump. Când a fost arestat de comuniști, în 20 mai 1948, Alexandru Bogdanovici avea deja la 24 de ani atât experiența închisorilor, cât și pe cea a frontului. Ambele au contat, într-un fel sau altul. Apropiat de Mișcarea Legionară de la vârsta de 13 ani, avea să fie arestat pentru acest lucru de nu mai puțin de trei ori: o dată sub Antonescu, de două ori în timpul guvernărilor Sănătescu și Rădescu. Dar un alt detaliu biografic este cel care pare că i-a det ...

În primăvara lui 1948, Eugen Țurcanu avea 22 de ani, era student în anul III la Drept, era căsătorit și avea o fetiță de doi ani. Înțelesese mersul societății și se înscrisese în UTC încă dinaintea instalării guvernului Groza. Ba chiar urmase cursurile unei școli diplomatice de partid și viza, probabil, o poziție importantă în statul comunist. Orice planuri de viitor își va fi făcut, ele au fost spulberate de arestarea din 25 iunie. Oportunismul (prezent și trecut) l-a costat scump.

Pe când av ...

Nagy Géza

La senectute, când l-am cunoscut eu, părintele Nagy vorbea română, dar făcea eforturi. Sigur că am transcris aici răspunsurile editate. Mi-a fost foarte simpatic felul lui de a vorbi atunci când în sfârșit am stat față în față. Fiind de loc din Oradea, cu studiile superioare făcute în Cluj, ambele orașe cu o importantă minoritate maghiară, limba nu îmi era deloc străină. Ba chiar mă descurcam să port o conversație de bază în maghiară la vremea respectivă. Poate că și aceste lucrur ...

După ani de zile în detenție, Eugen Măgirescu și-a întâlnit fratele mai mare în penitenciarul Gherla. (Mai avea doi frați după gratii, ambii mai mici.) Nu și-a putut exterioriza defel bucuria revederii. Ar fi fost mai prudent să îl ignore, dar nu avea această opțiune. Fusese trimis să-l tragă de limbă. Neculai Măgirescu era căpitan în rezervă și își pierduse un picior pe front. Peste decenii, Eugen și-a vărsat amarul în versuri: 

N-am voie să spun ce-i cu mine, nu pot,
Sunt calfă la diavol, c ...

A existat, nu foarte demult, o vreme în care patriotismul nu era desuet, ci luptă pentru eliberarea națională (mai ales în Ardeal); în care orice fecior de țăran putea să ajungă profesor universitar prin muncă, seriozitate și fără compromisuri etice; în care vârfurile universitare erau conectate și respectate de marii cercetători ai lumii. România interbelică era departe de a fi o societate perfectă, dar entuziasmul de după Marea Unire din 1918 a permis ridicarea unei generații excepționale de i ...

"Aș plânge, dar lacrimile îi ațâță pe cei care ne veghează suferința. Aș plânge până la împlinirea dorinței arzătoare de a-mi găsi sfârșitul. Nimic nu poate ostoi această unică dorință: moartea, cu toate consecințele ei."

La 21 de ani neîmpliniți, așteptat în libertate de o logodnică ce învățase limba română din poeziile de dragoste pe care i le recita, Mihai Buracu își dorea să moară.

"Mi-e frică. De mine însumi îmi e frică cel mai mult. Urletul se prelinge pe tavanul și pereții u ...

Gheorghe Caziuc a fost unul din personajele tragice ale Piteștiului.

Fiul primarului legionar din Blândești (jud. Botoșani), a activat în Frățiile de Cruce în perioada 1940-1942. Am fi tentați să spunem că s-a înscris în organizație odată cu venirea la putere a legionarilor, dar el a continuat să activeze și după scoaterea mișcării în afara legii. Atât la liceu, până la absolvire, cât și la Facultatea de Agronomie din Iași. Ba chiar a fost șef de unitate spre sfârșitul studiilor. A fost arestat ...

După mai bine de cinci decenii de regimuri totalitare în care lupta pentru statura socială a fost privilegiul celor care nu erau obligați să lupte pentru supraviețuire, nu e de mirare că România își găsește cu greu reperele. Primele mele tangențe cu literatura memorialistică și sistemul carceral comunist m-au năucit din două motive. În primul rând, nu înțelegeam cum indivizii pot să decadă atât de mult moralicește încât să adopte un comportament subuman cu semenii lor, chiar adversari fiindu-le. ...