OPTm
nr.crt.

RiP TNB Pescărușul lui Jebeleanu

    Pe oglinda cabinei Treplev scrie RIP TNB. Pe oglinda cabinei Jebeleanu scrie RIP TNB, pentru că da, Pescărușul lui e Pescărușul lui Treplev; un Pescaruș montat ca o tragedie shakespeariană. 

Când mergi la un Cehov cred că îngrijorarea principală e plictisul..."ah, o sa fie un spectacol de aproximativ trei ore, cu decoruri albe, cu pauze lungi"...(lucruri de care noua generație de public se teme). 

Circula pe vremuri o legenda în lumea teatrului conform căreia tovarășa Suzana Gâdea cenzura spectacolele cu fundul; fiind o persoana rubensiană, daca se foia prea mult în scaun, începea să scoată scene din spectacol..., dacă nu, scene care erau atacuri directe la sistemul comunist puteau trece fără prea mari discuții-nu știu cât e de adevărat, îmi place istorioara….

Ei bine, dacă ar fi asistat la Pescărușul lui Jebeleanu, ar fi stat nemișcată, pentru că la acest spectacol nu te plictisești deloc. Da, te poți revolta, da, te poți entuziasma, da, te poți mira cum un Cehov poate fi "citit" ca un Shakespeare, da, poți scrie pe Facebook că, în sfârșit, cultural, suntem în Europa anului 2022 (asta dacă n-ai văzut AU PUS CATUSE FLORILOR, de Hausvater, la Odeon, pe la începutul anilor '90, ca să dau numai un exemplu), da, poate să-ți scape printre dinți câte o exclamație de genul: ”aoleo, iar îi dezbracă” — replica rostita în dreapta mea de o doamnă trecuta bine de 70 de ani. Dar nu te vei plictisi o secundă.

Obsesia lui Jebeleanu e legata de forme noi. E obsesia lui Treplev. Dar, în numele formelor noi poți sacrifica orice? Uneori răspunsul e da. În cazul asta e da.

 Albul cehovian a fost înlocuit cu negrul (excelentă scenografia Velicăi Panduru), scena e goala, în general, ca sugesrie a spațiului gol. Se vorbește în germană, maghiară, rusă. Ca ștergere a granițelor etnice & temporale, spectacolul e condimentat cu  video proiecții, cagule, sânge, sex, violență, arme, toate astea dând senzația unui jurnal de știri ale momentului.

 Dar funcționează? — ar întreba orice prof de regie din orice școală din lumea asta mare...

Răspunsul meu e simplu: da, funcționează. E veridic, te impregnezi cu toate dramele societății prezente. Sunt lucruri știute-trăite. Da, îți este pusă oglinda în față.

Ceea ce mi-a lipsit a fost emoția.  N-am regăsit nici măcar intenția unor mecanisme prin care de regulă regizorul încercă să-mi obțină emoția. Poate că eu sunt de vină, totuși n-am plecat de la spectacol cu o stare, cu o predispoziție de ordin estetic. 

 E bold/curajos, interesant, asumat și are argumente. Cu o excepție: Medvedenko nu ll omoară pe Treplev din gelozie, Treplev se sinucide  — nu doar pentru ca așa a scris Cehov, ci pentru ca altfel se pierde ceva important din gestul disperării lui Treplev, din sensul dramei cehoviene. Sinuciderea e un protest existențial. Crima duce povestea în melodramă. Cred ca Jebeleanu a schimbat aici de dragul formei noi, autosabotându-se prin această reinterpretare.

Închei cu opt motive pentru a merge la Pescărușul lui Jebeleanu:

  1. Curajul regizoral - e un spectacol viu, incitant, argumentat.

  2. Potocean e remarcabil în rolul lui Trigorin. (zambesc scriind asta, veti vedea voi de ce)

  3. Scenografia Velicăi Panduru.

  4. Surpriza numita Treplev-în interpretarea lui Niko BEKER.

  5. Mesajul RiP TNB, spoiler, știu, dar e amuzant.

  6. Monologul Ninei în rusă, în original. 

  7. Citirea textului cehovian în maniera tragediilor shakespeariene.

  8. E un spectacol (o montare) care naște deja controverse și e bine să-l vedeți înainte de a spune e minunat sau e o prostie

Adriana IRIMESCU

După un debut fulminant în rolul Ofeliei, din Hamlet-ul lui Liviu Ciulei, Adriana a jucat în Danaidele (r. Silviu Purcărete), apoi în filmul lui Coppola, Youth Without Youth (2007), alături de Tim Roth. Realizator TV, prezentatoare de emisiuni, printre care și a Jurnalului Cultural, de pe TVR, Adriana a întrerupt câțiva ani activitatea actoricească, revenind în ultima vreme cu mai multe roluri consistente în teatrele de avangardă bucureștene.

Echipa
Arhiva
Declarația 230

Nu uitați!

Vă rugăm să ne puneți pe lista voastră, la redirecționarea a 3.5% din impozitul pe venit prin completarea DECLARAȚIEI 230 . Puteți descărca formularul în format PDF de aici). Trebuie trimisă până pe 25 mai 2022, la ANAF sau ne puteți trimite formularul 230 scanat/fotografiat, la adresa contact@optmotive.ro

PRINT 28⤓ PDF
Numerele tipărite

confesiuni vizual literatură interviuri topuri debut istorii opinii

NOUA LITERATURĂ

Unul dintre cei mai subtili prozatori ai momentului, Liviu G Stan aduce prin „Salamandre" un model de psihanaliză literară și un epic hibrid. Romanul său anunță un nou tip de literatură - a fragmentarismului versatil. Preocupat în momentul de față de spațiul Brăilei, Liviu G Stan scrie un roman diferit și ca stil și ca tematică de restul operei sale, iar un fragment din el a fost încredințat revistei noastre, ceea ce pentru mine este o bucurie.

Doina RUȘTI

FILMELE REVISTEI

Cărți LITERA

Cartea săptămânii

LITERA, 2022

Recomandată de Cornel Bălan

Dracula

Ambasada Irlandei dă startul unei expoziții inedite: Bloodlines: Dublin to Transylvania, the making of Bram Stoker’s Dracula. La vernisaj participă Excelența Sa, Dl. Paul McGarry,

ambasadorul Irlandei, la București.

Evenimentul, găzduit de Castelul Bran, se va întinde între 12 mai și 12 noiembrie 2022.

Curator: Cătălin D Constantin, antropolog, profesor la Facultatea de Litere din București.

Bursa subiectelor

Ai citit un roman românesc recent? Trimite un rezumat foarte scurt pentru rubrica Despre ce?

ART, 2022

În curând

Litera, bpc, 2022

Litera 2022

Litera, 2021

Doina Ruști recomandă

Copyright © fictiunea.ro