Mi se întâmpla, pe timpul studenției, să-mi imaginez în minte o librărie a mea la care să am acces oricând, un loc de refugiu în care să mă simt bine. Așa după cum un loc imaginar reprezintă, după principiul aristotelic, un loc ideal, acesta apărea din nevoia de a-mi compensa cumva realitatea. Realitatea era cam așa: nu-mi permiteam cărțile pe care mi le doream sau aveam nevoie de ele. Intram după ore în librării și răsfoiam câte o oră-două cărțile aranjate cu grijă pe raft. Treceam peste o mulțime de titluri, îmi plimbam degetele peste cotoarele mai multor cărți, răsfoiam și citeam atât cât să nu creez impresia că stau prea mult la o carte, să nu par ridicol. Ieșeam de acolo neapărat cu o carte. Nu întotdeauna mi-o cumpăram pe cea care mi-aș fi dorit-o neapărat, ci pe care mi-o permiteam. Da, eram bucuros că mă alegeam totuși cu o carte, e mai bine decât nimic, îmi spuneam în sinea mea.

În drum spre casă, atât cât parcurgeam pe jos din Piața Unirii spre căminul din dealul Copoului, în minte, îmi cream o lume în care se făcea că eram librar într-o librărie imensă și aveam acces la mii de titluri proaspăt apărute. Deși știam foarte bine că un librar nu-și poate permite luxul de a citi, fiind prins în chestiuni minore care-i răpește timpul, totuși în mintea mea acest lucru era posibil. Îmi imaginam un spațiu liniștit și enigmatic, un loc al deliciului literar.

Cum ți-ar plăcea să arate o librărie?

În mod normal, o librărie bună trebuie să fie încăpătoare, luminoasă și primitoare. Poate că sunt niște clișee, dar în mare parte cam acestea sunt cuvintele ce pot reda librăria pe care aș considera-o ideală pentru un cititor model, cum ar spune Umberto Eco.

Multe librării arată astăzi ca un supermarket obișnuit, unde cărțile sunt aranjate pe rafturi simetrice, încât se creează impresia că ar sta acolo nu cărți, ci produse obișnuite. Nici aranjarea haotică nu-i face cinste unei librării, dând impresia mai degrabă a unui depozit angro, decât al unui mediu plăcut pentru cititori. Vizitarea unei librării ar trebui să amintească de o mică călătorie într-un spațiu fascinant, de o intrare în labirint. Acest lucru e posibil prin aranjarea cu gust a spațiului, împărțindu-l în mai multe zone distincte, în care ar fi și câte un mic loc pentru lectură. În asemenea mod, cititorul și-ar putea aduce aminte mai târziu nu doar de librărie, adică locul unde sunt amplasate niște cărți, ci și stările și trăirile care l-au marcat în acel moment.

Cum ar putea să fie aranjate cărțile?

Cărțile nu trebuie să fie înghesuite, dar nici să fie puse în vitrine separate precum de obicei li se-ntâmplă unor bestselleruri. Ar fi bine ca aranjarea cărților în librărie să fie într-o ordine elementară sau după niște criterii (preferințele publicului cititor sau bibliofil) încât să fie accesate ușor, eficient și cel mai important să fie plăcut. Un model de ordonare a cărților ar putea fi după categorii și subcategorii, respectiv genuri și subgenuri. O parte din cărți ar putea fi aranjate după edituri și colecții, fapt ce ar putea facilita și urmărirea noilor apariții editoriale. În funcție de preferințele cititorilor, ar putea exista câteva zone care ar ținti diferite categorii de vârstă, precum copii, adolescenți tineri și adulți.

Crezi că într-o librărie au prioritate vânzările? preferințele librarilor? topurile revistelor? editurile? banii? etc.

O librărie există în funcție de vânzări și de modul în care reușește să facă față condițiilor pieței, să aibă în stoc suficiente cărți, dar și să propună alte titluri valoroase pentru lectura și cultivarea gustului estetic al cititorului. În ce privește realizarea unor topuri, acestea pot aduce pe de o parte beneficii, iar pe de altă parte pot umbri chiar unele cărți bune, mai ales în cazul unor topuri tendențioase. De aceea, e important ca acestea să fie făcute onest, în baza unor cauze susținute și cel mai important, să fie realizate pe diferite criterii și categorii, evitând astfel întocmirea doar a unui singur clasament.

Ca o librărie să fie eficientă și să supraviețuiască, banii sunt un element important, fără de care nu poate fi posibilă existența ei. Este necesar o colaborare strânsă între edituri și distribuitorii de carte, pentru a pune la dispoziția cititorilor cele mai recente apariții și respectiv încurajarea reeditărilor. Astfel încât cititorii să nu piardă mult timp pentru căutări, bucurându-se mai mult de lectură. Mi-ar plăcea mult dacă ar avea și o secțiune de anticariat ce ar spori și mai mult interesul și vizitele pe la librării, întrucât va oferi accesul la un fond de carte mult mai bogat.

Ce-ai vrea să existe într-o librărie si nu e?

Pe lângă varietatea de cărți într-o librărie, un aspect important îl constituie librarul. Se întâmplă să intri în librărie fără a avea un titlu anume pe care să-l cauți sau ești preocupat de o temă sau o problemă anumită, ar fi bine ca librarul să-ți ofere o consultație în cunoștință de cauză, să țină un dialog, să facă o prezentare a cărții solicitate/ recomandate sau să împărtășească propriile impresii, pentru că o carte are nevoie să vină din mâna unei ființe vii ce rezonează cu ea. În același timp, librarul ar trebui să recomande o carte după nivelul de interes și de pregătire al vizitatorului, printr-o chestionare ușoară, să prezinte ultimele apariții editoriale sau să-l țină la curent pe utilizator despre cele în curs de apariție. Se poate institui și un club de lectură de diferite profiluri de vârste, interese, pregătiri sau educație. Pentru mine librarul nu trebuie să se rezume la identificarea cărții, predare și achitare, întrucât nu sesizăm nicio implicare umană, emoțională, afectivă. Dl/ dna librar ar putea, în acest fel, să însușească gusturile fiecărui client fidel, pentru ca să știe ce să-i propună din aceeași sferă de interes, când mai intră. Acum însă, librăria pune un mare accent pe confortul material, fizic, lăsându-l pe cel intelectual, afectiv pe un al doilea plan.

De unde îți cumperi cărțile?

În ultimul timp, îmi dau comandă de cărți de la librăriile online, însă când trec pe lângă vreo librărie importantă, mai ales pe lângă vreuna bună, nu scap ocazia de-a intra, cel puțin îmi pot face o listă proaspătă de titluri pe care le voi căuta în timpul apropiat. Însă atunci când am nevoie urgent de o carte, un titlu sau un autor anume, merg la cea mai apropiată librărie unde știu că aș putea-o găsi fără prea mari eforturi.

În ce librărie îți place să răsfoiești cărți?

Cel mai adesea evit librăriile care sunt dezordonate, cele care deși vând cărți, manifestă neglijență prin însăși modul de a le plasa pe raft, sau lipsă de respect, tratându-le ca pe o marfă obișnuită. Asemenea librării sunt multe, la fel ca și cele organizate excesiv după modelul supermarketurilor. În același timp, un detaliu important este și atitudinea librarului, să fie amabil, pregătit, documentat, curios, sociabil, să fie interesat să-ți găsească și alte cărți pe interesul tău.

Ce evenimente de librărie ti-ar plăcea să fie organizate? Ce-ai organiza tu?

Librăriile spațioase pot găzdui lansări de carte, cluburi de lectură sau lecturi publice, fapt ce-ar spori interesul pentru citit și ar cultiva gustul estetic. Atmosfera caldă, prielnică, în preajma cărților creează o stare aparte, astfel încât momentul îți pare o desprindere de cotidian, rutină, griji, frici sau orice alte probleme. E un confort fizic și psihic ce nu ți-l poate oferi decât o bibliotecă sau o librărie bună, unde vin, exclusiv, cei curioși să descopere alte cărți și alți oameni pasionați de lectură, să socializeze și, prin recomandări, să ajungă la alte cărți. Evenimentele acestea sunt magice, întrucât ele susțin încrederea cititorilor că misiunea lor are un sens și un rost. Desfătându-se în discuții intelectuale pe marginea cărților, re-trăiesc starea de fericire și împlinire, continuă să cumpere cărți și să le recomande pe rețelele de socializare, promovând autorul, cartea, editura, librăria din care și-a achiziționat-o. De asemenea, aș putea organiza întâlniri cu personalități din diverse domenii, pentru a discuta o temă sau a analiza o problemă din mai multe perspective. În felul acesta, domeniile culturale se vor interconecta, iar specialiștii sau scriitorii vor mai ieși, în asemenea mod, din turnul lor de fildeș.