Revistă print și online
Bucureștiul, oraș cu o istorie bogată și o cultură vibrantă, este, de asemenea, gazda unor relatări și mituri urbane care țes o pânză de mister și fascinație în jurul capitalei românești. Una dintre cele mai intrigante și persistente legende urbane ale capitalei este cea a fantomei de la Opera Națională din București, o poveste care a captivat imaginația locuitorilor și vizitatorilor de-a lungul anilor.
Potrivit relatărilor, fantoma este adesea descrisă ca o apariție vagă, uneori ca o umbră sau o siluetă evanescentă. Legendele vorbesc despre o prezență feminină, uneori asociată cu o fostă balerină sau o cântăreață de operă care și-a întâlnit sfârșitul tragic în incinta clădirii. Aceste descrieri sunt însoțite frecvent de sunete muzicale, pași pe holurile goale sau chiar voci susurând în culise.
Mărturiile celor care pretind că au întâlnit fantoma vin adesea de la personalul Operei. Unii dintre ei povestesc că au auzit muzica unei viori târziu în noapte, când clădirea era pustie, în timp ce alții vorbesc despre luminile care se aprind și se sting inexplicabil sau despre o figură palidă privind din loje după spectacole, sau chiar despre un cântec melancolic auzit în timp ce se îndepărtau de clădire.
În ciuda numeroaselor mărturii, nu există dovezi concrete care să ateste existența acestei fantome. Multe dintre aceste fenomene sunt explicate prin jocul luminilor, ecoul special al clădirii sau chiar prin imaginația activă a celor care petrec mult timp în lumea artei și a teatrului. Psihologii și cercetătorii în fenomene paranormale sugerează că așteptările și sugestibilitatea pot juca un rol important în aceste experiențe. O clădire veche și încărcată de istorie, precum Opera Națională din București, oferă un teren fertil pentru nașterea și menținerea unor astfel de legende.
Indiferent de adevărul din spatele acestor mituri, legenda fantomei de la Opera Națională din București a devenit o parte a culturii urbane a orașului. Ea atrage atât locuitorii, cât și turiștii, dornici să exploreze clădirea și să simtă o fărâmă din misterul care o învăluie. Această legendă contribuie la aura de mister a Bucureștiului, adăugând un strat de intrigă și frumusețe mistică peste fațada istorică a capitalei.
Născut pe 4 ianuarie 1988, în Călan, este un jurnalist, poet și prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2011. Licențiat în jurnalism la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. În 2018 a inițiat proiectul "Fețele durerii. Apel la memorie", un demers editorial axat pe documentarea impactului regimurilor totalitare asupra societății românești, cu un accent pe experiențele individuale ale victimelor. Fondator al Info Cultural.