Care dintre geografiile literare sau cartografiile ficționale contemporane ți s⁠-⁠au părut surprinzătoare?

Proza românească postcomunistă revine constant asupra unor tematici legate de realitatea tranziției și de noile condiții societale. Descompunerea unei organizări spațiale rurale, instabilitatea socioeconomică și emoțională, colapsul demografic provocat de emigrația masivă în perioada tranziției sunt frecvent reperate în ficțiunea ultimelor decenii, însă autorii le abordează prin mijloace diferite de reprezentare spațială și identitară. În romanul lui Bogdan Coșa, Cât de aproape sunt ploile reci (2020), spațiile liminale și transgresive se decantează prin intermediul unei construcții realiste, cartografierea realității fiind lipsită de artificii livrești sau de alte subterfugii estetice.

Spațiul care magnetizează evenimentele epice este Dumbrava Frumoasă, un sat izolat geosocial (situat într-o zonă montană), marcat de precaritatea economică specifică tranziției și de disfuncționalitățile familiale (Toaderii, familia Cameliei, chiar și ale celor care emigrează în Italia, Dumitrița și Bebe). Spațiul rural, instabil pe toate planurile, modelează astfel identitatea personajelor (Goffman), influențându-le parcursul ficțional. Autorul nu transfigurează mediul rural prin intermediul unor instrumente de codare a realității, utilizate de obicei în cadrul acestei formule narative, cum sunt dimensiunea alegorică, discursul grandilocvent, butaforiile sau jocurile metatextuale, ci îl surprinde în veridicitatea sa, construind o lume ficțională care păstrează reperele realității.

Dinamica spațiului rural reprezentat (și a celui domestic) este transgresivă (Westphal 2007/2011), granițele acestuia fiind permeabile: satul devine nod de tranzit pentru personajele care au migrat fie în străinătate, fie în mediul urban. În plus, indicatorii care definesc mediul rural interferează cu fenomenele capitalismului emergent – magazinul comunal cumpărat de Profi, apariția reality show-urilor de tipul Schimb de mame sau resursele materiale cu care vin cei din străinătate (BMW, dulciuri, bani). Dincolo de sensul depășirii granițelor prin migrație, cartografierea rurală implică și o transgresivitate spațială internă, prin procesul de fluidizare și restructurare a atributelor spațiului rural.

Structura spațiului este afectată atât de schimbările produse în morfologia socioeconomică, cât și de fragmentarea familiei și comunității – elementele care îi conferă vitalitate. Vocea narativă captează cu fidelitate auctorială ruralul românesc al ultimelor decenii și procesul său de transgresivitate spațială.

*

În 2022, la Sibiu, a luat naștere Cercul de geografie literară, în cadrul căruia studenți și tineri cercetători discută literatura folosind instrumentele specifice disciplinei, organizând întâlniri, ateliere literare și conferințe internaționale. Pornit din pasiunea pentru lectură, s⁠-⁠a transformat într⁠-⁠un demers hermeneutic menit să (re)vitalizeze viziunea tinerilor asupra a ceea ce înseamnă/propune azi literatura.

Grupaj coordonat de Alina Bako și Iulia Pietraru

Au răspuns: Alina Bako, Ștefana Baba, Atena Buzbuchi, Angela Cioara, Laura Madem și Iulia Pietraru

O întrebare, mai multe răspunsuri. Rubrică de Ciprian Handru