Prima revistă de creație hibridă, înființată de Doina Ruști, pe 24 februarie 2020.

Editată de Asociația Creatorilor de Ficțiune

Un fluture în borcan

la masa de Crăciun, mama lui îmi spune o poveste despre cum, atunci când avea opt ani, el a găsit un fluture cu o aripă ruptă. îmi spune despre cum i-a plăcut atât de mult încât l-a luat în mâini, l-a ținut ascuns (în siguranță) la pieptul lui și l-a păstrat într-un borcan. îmi spune despre cum a sunat la un veterinar și a urmat instrucțiunile, i-a tăiat și cealaltă aripă – ca să fie egale. mi-aș dori să-i pot explica băiețelului ăla de opt ani că o cușcă formată din mâini blânde este tot o cușcă.

acum e ianuarie. sunt pe bancheta din spate a unui Range Rover pe care l-a primit cadou de ziua lui. tricoul lipsește & am pantalonii pe jumătate dați jos. el nici măcar nu a scos vreo vorbă încă. știu că se gândește la cum are de gând să mă atingă, să mă citească precum un text în braille. pe o parte aș vrea să o facă, pe o parte mi-aș dori să-și încheie cămașa și să mă conducă acasă. singura lumină e semnul neon de culoare mov a unui bar. suntem parcați în spatele clădirii și realizez că am depășit momentul în care mă pot răzgândi – cam cu trei kilometri în urmă. vreau să vreau să fac asta. cred că e destul de aproape de a o dori cu adevărat, nu? el o să fie în mine, apoi eu voi putea fi în afara mașinii.

mă gândesc la el de acum zece ani & la fluturele pe care credea că-l ajuta. dacă mi-ar fi spus să ies din borcan, aș fi făcut-o fără să gândesc. mi-aș fi rupt chiar eu cealaltă aripă încercând.

aș vrea să-i spun asta.

mama mi-a zis să nu înot niciodată cu stomacul plin, mai ales acum când apa e rece. dar plămânii mei cedează sub greutatea cuvintelor pe care nu le rostesc de frică & de rușine. aș putea aștepta încă douăzeci de minute, până când el își va încheia la loc cămașa, iar eu voi putea să-mi trag fermoarul pantalonilor. aș putea, dacă aș ști că la final mă voi îneca în dragoste – dar asta nu se va întâmpla. mă voi îneca în alcoolul vărsat pe beton, apoi voi arde de furie & voi spăla rușinea.

către băiețelul de opt ani: în viață, unele lucruri nu ar trebui să ne placă; precum fluturii fără aripi sau mâini care te ating în întuneric.

Xenia Negroae

Scrie poezie și publică în revistele de profil.