Revistă print și online

Prozatori români extrem-contemporani

Așa cum anunțasem într-o prezentare anterioară (Cărți din 2023, primele luni), am primit multe cărți la redacție, de aceea am avut de unde să alegem. Într-un periplu asemănător, vă invit să descoperiți o serie de prozatori români extrem-contemporani, prin trimitere la cea mai recentă carte (de proză) a acestora.


Alexandru Lamba, cunoscut mai ales prin activitatea sa din aria SF-ului, apare într-o nouă postură odată cu romanul Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte (Litera, bpc, 2022), excelând în zona thrillerului psihologic. Avem, deci, o poveste alertă, scrisă în termenii unui realism dur, în care autorul, asemenea unor cadre cinematografice, surprinde umanitatea în (toată) vulnerabilitatea sa, în crizele interioare și/sau exterioare care o macină tacit sau nu.

În termenii unui neorealism își scrie și George C. Dumitru cel mai recent volum, Fericire (Polirom, 2022), în măsura în care povestirile care-l compun focalizează reflectorul literar pe cotidianul imediat – dificultățile de cuplu, câștigarea existenței, relația tinerilor cu noile tehnologii și impactul lor asupra psihosomaticului acestora etc. Autorul reușește să analizeze (ironic) unele dintre cele mai fragile povești din realitatea de zi cu zi, demascând tipologii umane recognoscibile la nivelul societății actuale.

Tot cu o carte de povestiri scurte vine și Andrei Panțu: Tonomatul (Humanitas, 2019). Într-un melanj cu totul molipsitor de realitate și de fantastic, autorul dezvoltă în povestirile sale un univers în care mitologicul și banalul joacă un rol esențial.

Cunoscută mai ales ca poetă (cel mai recent volum de poezii, Intracranian, a fost publicat în anul 2022 la Casa de Editură Max Blecher), Ligia Pârvulescu a câștigat premiul "Primul roman", 2021, acordat de Editura Litera, unde a fost publicată în același an. Translucid (Litera, bpc, 2021), așadar, este un roman complex la toate nivelurile – semantic, stilistic, compozițional etc. –, oferind un model de scriere, dar și de viziune. Îmbinând cu inventivitate, cu profunzime și cu talent liricul & prozasticul, Ligia Pârvulescu oferă odată cu Translucid un tur de forță al valorii sale scriitoricești.

Tot la Litera, bpc, a apărut anul trecut Greier de topaz de Florin Spătaru. Un roman complex care surprinde prin intertextualitate; trimiteri ce nu se rezumă doar la spațiul literar, ci cuprind toate artele: pictură, muzică ș.a.m.d. Florin Spătaru adoptă un stil degajat și natural de a scrie despre sexualitate și literatură, și nu doar, oferind scene memorabile din peisajul bucureștean actual.

O carte SF excelentă este semnată de Roxana Ruscior: Un nou Pământ (Editura UP, 2021), în care se prezintă aventura ultimilor supraviețuitori pământeni porniți în căutarea unei alte planete, după distrugerea Terrei. Doar că, așa cum sugerează și titlul, planeta care ar fi trebuit să devină un nou Pământ este acum locuită de o civilizație de mutanți cruzi și agresivi.

Amintirile unui spălător auto de Dorian Dron (cdpl, 2021) a atras atenția redacției în măsura în care se caracterizează printr-un amestec neconvențional de realism și de imagine expresionistă. Cartea are în centru povestea literatului Mihnea, student la Facultatea de Litere Brașov, care venind acasă în vacanță, în Dâmbovița, e convins de mama lui să muncească la o spălătorie auto. Aici vom cunoaște experiența și gândurile protagonistului, pus în fața unor evenimente mai puțin plăcute. De menționat că, în curând, la Litera va apărea un nou roman semnat de Dron: neuroleptic.

Și încheiem cu o carte apărută la Nemira în anul 2021, Exodul mieilor de Irina Georgescu Groza, în care autoarea recreează pasional și dezvoltă ficțional episodul celui de-al doilea arbitraj de la Viena, momentul în care România a fost forțată să cedeze o parte din Transilvania Ungariei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Va urma și un tur al poeților...


Ciprian HANDRU

Doctorand al Universității din București, este autor de articole și exegeze, unele premiate, cu precădere dedicate lui Adrian Marino, dar și poeziei clasice. Are în lucru un studiu legat de antropologia receptării.