Dorin Tudoran, poet, eseist și publicist, s-a distins în exilul românesc ca una dintre cele mai fervente voci ale rezistenței împotriva regimului comunist din România. Născut și educat în România, Dorin Tudoran a absolvit Liceul "Mihai Viteazul" din București în 1963 și ulterior Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București în 1968. Cariera sa profesională a început în România, unde a lucrat ca redactor la publicațiile Flacăra și Luceafărul. Totuși, datorită viziunilor sale critice față de regimul politic al vremii, Dorin Tudoran a fost concediat de la revista Luceafărul în 1980.

Activismul său politic a devenit mai vizibil în anii '80, când a demisionat din Consiliul Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România (RSR) pe 8 iulie 1981. Acest gest a fost o reacție la practicile autorităților comuniste de a înlocui conducerea legitimă a Uniunii Scriitorilor cu membri obedienți ai partidului comunist. Aceasta a fost urmată de un conflict deschis cu autoritățile din 1980, când a expus un caz de plagiat al poetului Ion Gheorghe, bazat pe lucrările filosofului chinez Lao Tse. Aceste acțiuni au culminat cu interzicerea publicărilor sale în România. În semn de protest, Dorin Tudoran și-a depus carnetul de membru al Partidului Comunist Român.

În urma unor manifeste expediate presei din exil și ca urmare a unor scrisori destinate lui Nicolae Ceaușescu, personalitatea sa începuse treptat să producă îngrijorări în rândul cadrelor fostei securități. Într-o astfel de scrisoare (reprodusă și de ziarul din exil B.I.R.E.), reproșează tranșant autorităților de la noi din țară refuzul de a-i elibera actele necesare emigrării, împreuna cu familia, în SUA. La scurt timp a urmat să fie arestat la domiciliu.

Din primăvara anului 1985, patru dintre principalele publicații franceze: Le Monde, Le Figaro, Libération, Le Quotidien de Paris, încep să cerceteze și să publice pe seama cazului său, atrăgând în felul acesta și mai mult atenția organelor represive. În decembrie 1984, după nenumărate amenințări cu moartea, scrise și telefonice (anonime), Dorin Tudoran a fost atacat pe stradă, în aprilie 1985 poetul a urmat greva foamei iar sănătatea i s-a alterat. Pe data de 6 iunie 1985 încetează greva foamei, iar o lună mai târziu, pe 24 iulie 1985, a reușit în cele din urmă să emigreze din România în SUA de unde a continuat să lupte împotriva politicii de extrema stângă din România prin intermediul ziarelor și a Radio Europa Liberă.

În 1987, sub egida Foreign Policy Research Institute din Philadelphia și cu sprijinul financiar al The National Endowment for Democracy (NED), Dorin Tudoran a fondat revista "Agora". Publicația a devenit rapid un simbol al rezistenței anticomuniste, la care au colaborat scriitori remarcabili, printre care Eugene Ionesco, Matei Călinescu, Ioan Petre Culianu, Milovan Djilas, François Fejtö, Victor Frunză, criticul literar Virgil Ierunca, Virgil Nemoianu, Alain Besançon, André Glucksmann și Jean-François Revel.

Securitatea a răspuns printr-o supraveghere intensificată și eforturi de contracarare a influenței "Agora" în țara noastră. S-au luat măsuri pentru a preveni distribuirea revistei în România și pentru a monitoriza orice formă de colaborare cu scriitorii români. Această acțiune a fost reflectată și în măsurile luate împotriva revistei Transilvania, care a fost vizată din cauza "preocupărilor recente" ale lui Constantin Noica de a înființa o editură asociată cu publicația.

Printre cele mai semnificative materiale ale revistei a fost un articol semnat sub pseudonimul Grigore Negrescu, care mai târziu a fost dezvăluit ca fiind opera istoricului literar și critic Mircea Iorgulescu. Acest text a provocat interes și speculații în rândul comunității de exil românesc, evidențiind natura provocatoare și relevanța temelor abordate de "Agora".

Revista "Agora" și-a menținut un rol central în rezistența anticomunistă, devenind un canal important pentru vocile opozante și pentru promovarea ideilor de libertate și democrație. Dorin Tudoran, prin activitatea sa, a devenit un simbol al luptei pentru drepturile omului și pentru libertatea de expresie, contribuind la modelarea percepției internaționale asupra situației din România.

Contribuția lui Dorin Tudoran și a revistei "Agora" la mișcarea anticomunistă românească din exil constituie un capitol important în istoria luptei pentru libertate și democrație în România comunistă. Activismul său și al colaboratorilor săi a fost esențial în sensibilizarea opiniei publice internaționale față de abuzurile regimului comunist și în susținerea aspirațiilor democratice ale poporului român.