Revistă print și online
Cum ar fi să citești primul paginile așternute pe hârtie sau în ecranul laptopului de către unul dintre autorii tăi preferați? Sau, și mai bine, să ți le citească chiar el, să le asculți în rostirea celui care știe exact cum și unde să pună accentele, pentru că el a gândit textul? Cum te-ai simți să-i poți pune orice întrebări ți se ivesc pe sub umbrarul frunții, despre ceea ce tocmai ai auzit sau despre scrierile lui mai vechi, care ți-au stârnit interesul? Cum ți s-ar părea să respiri în aceeași încăpere cu o ființă pe care până mai ieri ți-o imaginai plăsmuită mai degrabă din celuloză și cerneluri, decât din carne și oase?
Întâlnirile Ficțiunea la Londohome vă propun să-i cunoașteți pe scriitorii români contemporani mai de aproape, să puteți interacționa cu ei, să le urmăriți ideile în lecturile publice și în răspunsurile la întrebările mai mult sau mai puțin încuietoare pe care le vor primi. Cea de-a doua ediție va avea loc în seara zilei de 23 iulie 2024, începând cu ora 19,00, în aceeași cafenea plină de povești, de pe strada David Praporgescu, de la nr. 31. Invitații vor fi, de această dată, poeta și prozatoarea Ioana Nicolaie și scriitorul și jurnalistul Liviu G. Stan.
Cunoscută inițial ca poetă (autoare a volumelor Poză retușată, Cartea Românească, 2000; Nordul, Paralela 45, 2002; Credința, Paralela 45, 2003; Cenotaf, Paralela 45, 2006; Autoimun, Cartea Românească, 2013; Lomografii, antologie, Humanitas, 2015; Noctiluca, Vellant, 2023), Ioana Nicolaie și-a exersat cu talent condeiul și în proză, oferindu-ne o trilogie a nordului românesc, prin romanele Pelinul negru (Humanitas, 2017), Cartea Reghinei (Humanitas, 2019) și Tot înainte (Humanitas, 2021). Literatura ei este îndrăgită și de copii, cărora le-a dedicat mai multe cărți (de la Aventurile lui Arik, apărută în colecția Corint Junior, în 2008, până la recentul Zmeu Robot, publicat la editura Arthur anul trecut). Textele Ioanei Nicolaie sunt cuprinse în numeroase antologii, construite în jurul unor teme diverse, de la primii blugi la istoria și antropologia simțurilor, de la imaginea bunicilor la cea a Bucureștiului, de la citit și computer până la amintiri și rețete culinare.
Jurnalistul Liviu G. Stan este admirat pentru prozele și romanele sale (Sânge de pasăre pe haine, Herg Benet, 2014; Casele vor uita, frACTalia, 2016; Filip Manakis: o poveste europeană, frACTalia, 2019; Salamandre, Litera, 2021), fiind considerat unul dintre cei mai interesanți scriitori din generația lui, prin originalitatea arhitecturilor narative pe care le propune.
Spre finele fiecărei luni, revista Ficțiunea și Asociația Creatorilor de Ficțiune vă invită la o întâlnire asezonată cu lecturi publice și discuții pe marginea lor, moderată de Cristina Bogdan, conferențiar în cadrul Facultății de Litere a Universității din București.
Este conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București și scriitoare. Specialistă în istoria mentalităților și antropologie culturală, cu un doctorat în filologie, face parte din numeroase organizații academice internaționale. A publicat studii și cărți, cea mai cunoscută fiind "Moartea și lumea românească premodernă: discursuri întretăiate" (2016), volum nominalizat la Premiile "Observator cultural" pentru cea mai bună carte de eseuri a anului 2016. A prezidat mai multe evenimente internaționale, printre care și cel de-al XIX-lea Congres dedicat studiilor despre dansurile macabre și macabru în artă (2021). Cristina Bogdan a fost decanul Facultății de Litere a Universității din București și este redactor la revista Ficțiunea.