​

​ Copyright: rarumorganic.com

​

"Inima, dacă ar putea gândi, s-ar opri."

​ (Fernando Pessoa – Cartea Neliniștirii)

Deși n-am pus niciodată piciorul pe pământul Portugaliei, unul dintre visurile mele cele mai arzătoare este să vizitez măcar o dată în viață această țară.

Undeva, în regiunea Trás-os-Montes din nord-estul Portugaliei, fără să aibă habar de visul meu, Maria Fernandes inspectează cu atenție și grijă plantațiile de măslini din micro-ferma sa. Pentru fiecare măslin plantat, și-a vărsat o parte din suflet, pentru fiecare măslină culeasă – câte o speranță și o dorință. Căci, după cum ne amintește vechiul proverb evreiesc, oamenii sunt precum măslinele, atunci când sunt zdrobiți, dau tot ce e mai bun din ei.

Maria Fernandes a dat tot ce e mai bun. Ea și minunata ei echipă româno-portugheză. Împreună au pus umărul la îndeplinirea unui vis. Acest vis este uleiul de măsline Rarum. Sau Rare are those who dare to dream.

Veți fi îndreptățiți să întrebați: Ce e atât de rar să îndrăznești să visezi? Toți facem asta!

Parțial adevărat. Cu toții visăm, dar câți dintre noi suntem în stare să luptăm, în pofida tuturor obstacolelor, pentru ca visurile noastre să devină realitate?

Rarum este un vis devenit realitate. Se simte încă de la grija pentru împachetare: o spirală stilizată a șarpelui Ouroboros este serigrafiată în ambalajul cilindric al sticlei, de o eleganță sobră, perfect armonizată. În anumite momente ale zilei, lumina care cade pe spirală îi conferă un luciu auriu, semn că, în ciuda naturii sale perisabile, uleiul Rarum este destinat unui țel important și peren – acela de a fi veșnic consumat și veșnic reînnoit, asemenea șarpelui care își înghite coada.

​ Copyright: rarumorganic.com

După ce scoateți sticla din ambalaj și degustați uleiul Rarum, o să vă izbească, în primul rând, consistența sa bogată. Vi se va legăna pe limbă, stânga-dreapta, dreapta-stânga, precum caravelele încărcate cu butoaie de vin de Porto pe valurile fluviului Douro.

Și fiindcă toate trebuiau să aibă un gust, e necesar să precizez că gustul uleiului Rarum este unul amar și profund. Să detaliez.

În amarul uleiului Rarum, veți simți dorul Oceanului Atlantic de țărm și dorul velelor de curenții oceanici. Veți mai auzi, poate, purtat de acești curenți, dorul câtorva portughezi după regele Sebastian O Encoberto (Cel Ascuns) și întoarcerea sa din negura timpului pentru o cârmuire nouă, fără pată și fără egal.

În amarul uleiului Rarum, veți asculta notele unui cântec fado într-un restaurant plin ochi de turiști la ceas de seară și îi veți însoți pașii lui Fernando Pessoa în plimbările lui solitare pe străzile Lisabonei sub neliniștea melancoliei și a ploii.

Și, chiar dacă sunteți ca mine, adică fără să puneți piciorul pe pământul Portugaliei, în amarul uleiului Rarum veți simți probabil ce a simțit și Vasco da Gama la contactul cu mirodeniile din India. Același gust straniu, exotic, imposibil de uitat.

Veți închide ochii și vă veți imagina alături de el, lângă timonă, voi – simpli descoperitori de noi plăceri ale inimii – pe același vas cu Vasco da Gama, laolaltă cu marinarii din echipajul lui, laolaltă cu toate acele personaje rare care au îndrăznit să viseze.