Revistă print și online
Coiful dacic de la Coțofenești este una dintre cele mai prețioase piese ale patrimoniului cultural românesc, poate o capodoperă a artei geto-dacice și o mărturie a nivelului impresionant de măiestrie și spiritualitate al acestei civilizații. Datând din secolul al IV-lea î.Hr., coiful a fost creat din aur prin tehnici avansate pentru epoca respectivă, reflectând nu doar cunoștințele tehnice, ci și înțelegerea profundă a simbolisticii.
Este mai mult decât un artefact istoric – este un simbol al civilizației geto-dacice și un ambasador cultural al României pe scena internațională. Alături de alte descoperiri arheologice valoroase, coiful a fost expus în mari expoziții din centre culturale de renume, precum Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florența și Lisabona. Fiecare astfel de eveniment a adus în atenția lumii arta antică din spațiul românesc și unicitatea patrimoniului nostru. A fost promovată și prin alte mijloace culturale.
În ultimele decenii, coiful a devenit subiectul unor filme documentare care au analizat în detaliu semnificația sa istorică și artistică, iar imaginea sa a apărut pe coperțile publicațiilor de specialitate, afișe, ilustrate și mărci poștale. Mai mult, Banca Națională a României i-a dedicat o emisiune monetară de aur, consolidând astfel statutul său de simbol național.
Faptul că acest artefact a fost prezentat publicului din întreaga lume subliniază atât importanța sa istorică, cât și recunoașterea internațională a patrimoniului românesc. Coiful dacic de la Coțofenești nu este doar o relicvă a trecutului, ci și o punte între civilizația antică a Daciei și lumea modernă, un element care continuă să inspire și să provoace admirație.
Furtul recent al coifului dintr-un muzeu olandez reprezintă o pierdere semnificativă pentru patrimoniul istoric, punând în lumină vulnerabilitatea unor astfel de comori neprețuite. Deși valoarea sa materială este considerabilă, semnificația sa culturală și simbolică depășește cu mult acest aspect.
Din păcate, furtul atrage atenția asupra fragilității acestor comori și a nevoii de a le proteja mai bine, pentru a ne asigura că rămân accesibile generațiilor viitoare. Coiful de la Coțofenești este o piesă esențială a identității antice, iar recuperarea sa reprezintă nu doar o prioritate, ci și un act de reafirmare a valorilor care definesc trecutul.
Scriitor gălățean (născut pe 3 februarie 1980), Andrei Velea scrie proză, poezie, eseu jurnalistic, fiind autorul mai multor cărți, între care "Gimnastul fără plămâni" (2010), "Hotel în Atlantida" (2011), "Lumea e o pisică jigărită" (2012), "Orgoliul" (2013), "Plaja de la Vadu" (2013), "Benzinăria whiskey" (2017) "#Agora" (2018), "Omul vag". Cel mai recent volum al său este "a.normal"(2022), un roman foarte bine primit de public. Implicat în promovarea culturală și în diverse acțiuni sociale, Andrei Velea face parte din diverse grupuri, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România și președintele filialei Galați a Asociației Creatorilor de Ficțiune, a înființat PACT, alături de alți intelectuali gălățeni.