Octombrie 1924, Paris. Este publicat volumul Poisson soluble, un volum de treizeci și unu de poeme în proză semnate de André Breton. Apariția lui rămâne în istoria literaturii și a artei drept un moment definitoriu pentru avangardă datorită prefeței, Manifeste du surréalisme, primul manifest bretonian al mișcării suprarealiste.

André Breton prezintă aici modul în care suprarealiștii se raportează la imaginație, la vis și la mecanismele psihice, introducând în procesul creator concepte precum automatismul psihic pur și dicteul automat. Mai mult decât atât, sub forma unei intrări de dicționar, Breton definește,, în acest manifest, suprarealismul ca fiind:

Automatism psihic pur prin care ne propunem să exprimăm, verbal, prin scris sau prin orice alte mijloace, adevărata funcționare a gândirii. Dicteul gândirii, în absența oricărui control al rațiunii, în afara oricărei preocupări estetice sau morale.[1] (Breton, 1973, p. 37, tr.n.)

Suprarealismul nu se vrea limitat. De aceea, limite nu există, așa cum spune și Breton în definiția sa, în ceea ce privește mijloacele de exprimare, automatismul psihic pur găsindu-și locul atât în literatură, cât și în arta plastică sau cinematografie. Suprarealismul nu își vrea creațiile îngrădite nici de rațiune, de logică, estetică sau morală, lăsând subconștientul să își găsească libertatea de exprimare prin dicteul automat, inspirați de teoriile freudiene și de jocurile experimentale dadaiste, de care André Breton nu era străin, dar care nu erau suficiente pentru el, căutând "o formă poetică mai redicală și mai revoluționară și o formă de creație mai productivă și serioasă decât jocurile Dada"[2] (Ungureanu, 2017, p. 32, tr.n.).

Mișcarea suprarealistă nu a vrut să aibă nici limite impuse de spațiu și timp, continuând "să inspire scriitori și artiști de la Orhan Pamuk, la Haruki Murakami și Jeff Koons" (Ungureanu, 2017, p. 1, tr.n.). Pe lângă aceștia mai putem să adăugăm nume precum Max Ernst, Marcel Duchamp, Key Sage, Jorge Luis Borges, Salvador Dali, Yves Tanguy, Francis Picabia, René Magritte, Frida Kahlo, Hans Arp sau Dorothea Tanning printre mulți alții. În ceea ce privește cinematografia, de menționat este filmul Un Chien Andalou, cu un scenariu de Salvador Dalí și Luis Buñuel.

Ecouri suprarealiste au ajuns și la noi, scriitori ca Sașa Pană, Stephan Roll, Ion Călugăru, Geo Bogza sau Ilarie Voronca cochetând cu ideile acestuia, urmând ca în anii ’40 scriitorii Gellu Naum, Gherasim Luca, Paul Păun, D. Trost, Virgil Teodorescu să întemeieze Grupul suprarealist român.

Octombrie 1924, București. Apare primul și ultimul număr al revistei avangardiste 75HP, sub numele lui Ilarie Voronca, care semnează Aviograma, ce ține locul unui manifest, și, împreună cu Victor Brauner, invenția pictopoeziei. Revista aduce în paginile ei și alți scriitori și artiști plastici ale căror nume au rămas legate de avangarda istorică cum ar fi Marcel Iancu, M. H. Maxy, Stephan Roll, F. Brunea, Mihail Cosma, sau I. Vinea.

Revista în număr unic poate fi privită ca o expresie literar-artistică reprezentativă a avangardei autohtone, ea însăși fiind o creație avangardistă prin aspectul său vizual nonconformist, de colaj de texte și ilustrații, în care găsim ecouri ale mai multor mișcări europene de avangardă, deși revista are o direcție principală constructivistă. În acest sens, putem observa că revista recuperează o dimensiune ludică și parodică a mișcării Dada încă din prima pagină, unde, pe lângă prezentarea grupului 75HP – nelipsit de un joc de-a v-ați ascunselea al pseudonimelor, cum ar fi un Ilarie Voronca care apare atât cu acest pseudonim, cât și cu cel de Alex Cernat –, este dată "rețeta" absurd-comică pentru colaborarea cu 75HP:

POUR COLLABORER A 75HP il faut:

savoir bien danser

uriner sur tout

respecter ses parents

avoir souffert un accident d’avion

ne pas faire de la litterature

avoir un certificat de bonne conduite

boire de l’acide sulfurique

connaître la boxe se

décapiter deux fois par semaine

Ecoul dadaist ajunge și la Aviogramă, ce începe cu afirmația: "Cetitor deparazitează-ți creierul", sugerând revenirea la o stare inițială, "primitivă", a omului și a rațiunii, idee dadaistă ce va fi preluată și prelucrată și de suprarealiști. În această uitare a concepțiilor preconcepute care "parazitează" creierul sunt incluse și "gramatica logica sentimentalismul" (să nu uităm și de regula din "rețeta" de pe prima pagină: "ne pas faire de la litterature"). Deparazitarea include, așadar, eliberarea de constrângeriile rațiunii, dar și de cele ale limbii, revista fiind scrisă atât în română cât și în franceză (pe alocuri și germană), și revenirea la starea primordială a acesteia și a creativității, amintindu-ne de libertatea suprarealistă și de dicteul automat, de creația descătușată de rațiune și de orice preocupare estetică și morală, despre care scrie Breton în definiția suprarealismului primul manifest.

În eliberarea de logică și de sentimentalism propusă de Ilarie Voronca în Aviogramă, Ion Pop recunoaște, pe lângă ideile lui Tzara legate de falsitatea logicii, și o apropiere de "destructurarea sintaxei, cu «cuvintele în libertate» futuriste, și de cele tăiate din ziar și amestecate în sacul dadaist" (2007, p. 44). Așadar, pe lângă influențele grupului de la Cabaret Voltaire, 75HP recuperează și un futurism ce vine pe filiera constructivismului de la Contimporanul și pe care Ion Pop îl regăsește în Manifestula activist către tinerime (1924) semnat de I. Vinea (Pop, 2007, p. 54). Din constructivismul de la revista condusă de I. Vinea, Aviograma preia, printre altele, și contestarea mimesisului în artă pentru că "artistul nu imită artistul creiază" și îndeamnă la invenție ("inventează inventează"). Pe invenție – mai bine spus pe reinvenție – mizează și aricolul semnat Alex Cernat (Ilarie Voronca) despre pictopoezie, invenție a lui însuși și a lui Victor Brauner. Mai exact pe problema reinventării lumii într-o "eră de intelligența viteza", a cărei soluție este pictopoezia, "sinteza artei noi" și "singura justificare a grupărei 75HP".

"Sinteza" este, cum am văzut din modul în care ecourile dadaiste, futuriste și ideile constructiviste coexistă în 75HP, caracteristica dominantă a revistei, și este, în același timp, termenul care poate descrie avangarda istorică autohtonă cât mai aproape de ceea ce a reprezentat ea.

Bibliografie:

BRETON, André, Manifestes du surréalisme. Paris: Gallimard, 1973.

POP, Ion, Introducere în avangarda literară românească. București: Institutul cultural român, 2007.

UNGUREANU, Delia, From Paris to Tlön. Surrealism as World Literature. New York: Bloomsbury Academic, 2017.

[1] "Automatisme psychique pur par lequel on se propose d’exprimer, soit verbalement, soit par écrit, soit de toute autre manière, le fonctionnement réel de la pensée. Dictée de la pensée, en l’absence de tout contrôle exercé par la raison, en dehors de toute préoccupation esthétique ou morale."

[2] "a more radical and revolutionary form of poetry and a more productive and serious form of creation than the Dada games"