Nu scriu despre filmele pe care le consider nereușite din nenumărate motive (e oarecum redundant să analizezi o construcție greșită care se prăbușește sub ochii spectatorului de la prima vizionare). Exemplul celui mai recent film de Francis Ford Coppola, Megalopolis, este însă cât se poate de relevant pentru importanța crucială a structurii narative, a scenariului și a dialogurilor. În absența unui eșafodaj narativ atent și bine construit, nici cel mai mare buget din lume nu poate suplini defi ...

Dacă tot este evidentă legătura dintre lectură și călătorii, pe unde vă poartă pașii, mașinile, avioanele, inspirați de cărțile citite? (Petre Nechita)

Primul impuls ar fi să dau ca exemplu Comoara din insulă de R.L. Stevenson, citită la zece ani și care m-a transpus direct pe corabia piraților. La ceva vreme după lectura romanului am avut un vis care schimba relativ puțin din acțiunea acestuia: spre deosebire de eroul romanului, eu am fost rapid eliminat, înainte să ajung pe insulă (u ...

Marius Balo, Păturica roz, Biblioteca de Proză Contemporană, Litera, 2023

Am simțit că a scrie despre cartea lui Marius Balo este o datorie morală din mai multe motive, cel mai important fiind acela de a nu fi putut acționa în niciun fel la momentul necesar pentru a contribui, oricât de puțin, dacă nu chiar la eliberarea lui, măcar la cunoașterea /răspândirea cazului său tulburător. Mai mult, am receptat oarecum cu întârziere știrea despre situația sa tragică, fapt semnificativ într-un mod ...

Peter Turchin, Istoria viitorului. Elite, contraelite și calea spre dezintegrare politică, Litera, 2023

Una din marile tentații ale omului din toate timpurile a fost prezicerea viitorului. Un veritabil coșmar ar fi să-l putem prezice, dar să nu-l putem evita, mai ales când e vorba de un viitor cu dezastre, revoluții sau războaie civile. Istoria are suficiente exemple de situații în care mari personalități au avut presentimentul unor dezastre, asistând apoi neputincioase la producerea lor. P ...

Dacă Eminescu ar fi rămas perfect lucid și după 28 iunie 1883? Dacă Eminescu n-ar fi murit în data de 15 iunie 1889? Dacă ar fi lăsat un caiet misterios cu multe date despre viitorul țării și al lumii? Dacă intrigile schițate acolo se prelungesc până azi? Dacă vom beneficia pe viitor de sănătate doar în măsura în care vom fi de acord să ne donăm mințile și amintirile unei entități digitale globale? Iată doar câteva din întrebările de la care pornește Solomonarul (Nemira, 2022), cel mai recent ...

Primul fapt bizar și senzațional legat de filmul Triangle of Sadness (regia Ruben Ӧstlund): actrița din rolul principal (mai mult al primei părți), Charbi Dean Kriek, ne-a părăsit la scurt timp după premiera filmului la Cannes (21 mai 2022). Mai mult, ca o stranie anticipare funestă, filmul se încheie cu personajul interpretat de Kriek (Yaya), aflat sub iminenta amenințare a morții..

Aș recomanda filmul pentru că este o rara avis, fiind o spumoasă satiră socială, o demonstrație subtilă cond ...

Ca martor întârziat al comunismului, mă întreb cum trebuie să fi receptat cititorii anului 1960 prima traducere la noi a romanului Domnul Președinte de Miguel Angel Asturias, apărută în plin regim Dej, când deținuții politici nu erau încă eliberați, când arestările în miez de noapte erau la ordinea zilei (ca să zic așa), când închisorile funcționau ca regim de exterminare bine uns, așa cum sunt descrise foarte impresionant și în romanul lui Asturias (reeditat acum la Curtea Veche). Cititorii a ...

Anul 2022 a fost, am impresia, un an retro, cu nenumărate filme, seriale și romane plasate în trecut, anii 1920 fiind desigur o decadă des vizitată, la fel ca Belle Epoque, un simptom al dorinței de evadare din prezent, dar având mereu pe fundal un sentiment irepresibil de nostalgie. Pe de altă parte, filmul de actualitate este mult mai riscant pentru orice regizor aflat sub cupola Hollywood, se pare, iar calea sigură este refugiul în alte epoci (așa cum se întâmpla în cinematografia românească ...

Pe când scriam despre homocus, răsfoiesc la întâmplare volumul de publicistică al lui Mihail Sebastian (VI, 1935) și dau peste un articol ("Un artist militant") care confirmă implicit observațiile din textul anterior, dar dintr-o altă direcție. Sebastian, cu o vervă intelectuală de invidiat, atent la toate fenomenele contemporane, dă exemplul a doi artiști, Frans Masereel și Hanns Heinz Ewers, care tocmai își declaraseră adeziunea la arta militantă, unul angajat în slujba maselor muncitoare, cel ...

Mă întreb și azi cum a fost posibil acest spectacol bizar al unor țări cu democrații de tradiție și care, în perioada de după martie 2020, au ajuns să nege, în diferite forme, aproape toate câștigurile acumulate în timp îndelungat în privința valorilor democratice, a drepturilor și libertăților civile. Cum a fost posibil ca, dincolo de scenariul suspect de unitar adoptat de sistemele de guvernare, acestea să nu poată fi sancționate la timp prin votul de blam al mulțimii intelectualilor, organelo ...

Citești o carte și ea îți stârnește întrebări, un imbold de a-ți spune părerea, de a discuta cu cineva. După ce-am terminat Dragostea când te doare, volum colectiv, apărut la Litera, în BPC, 2022, cu o prefață de Iulia Micu, am simțit nevoia să pun câteva întrebări, și-am început cu Andrei Simuț, neîndoindu-mă c-a citit integral cartea. Așa a apărut acest interviu de lectură:

În care dintre întâmplări, gesturi te-ai regăsit?

M-am regăsit cel mai bine în "mesajul" povestirii lui Doria ...

Nimic nu se potrivește mai bine cu atmosfera verii decât un roman plasat într-o insulă tropicală (Zanzibar), așa cum este Abandon de Abdulrazak Gurnah (Litera, 2022), câștigător al premiului Nobel pentru literatură în 2021, informație menită să ne suscite și mai mult interesul în privința acestui prozator est-african emigrat în Anglia și a cărui notă distinctă pare să fie, în privința prozei pe care o scrie, tocmai discreția. Întreg eșafodajul stilistic al romanului pare să evite cu orice preț ...

Doina RUȘTI

Radu Aldulescu s-a născut de Sfinții Petru și Pavel, adică de ziua fructelor, mai ales a celor din care se scot alcooluri tari. Prin urmare, la sfârșit de iunie, mai precis în seara de 29 iunie, ne strângem să vorbim despre literatură.

Firesc, năvalnic și rudă bună cu "poeții viscerali" ai lui Roberto Bolaño, Aldulescu este prozatorul care a deschis poarta la finalul comunismului, aducând cu el "floarea albă" de pe câmp, despre care cântă mai sus. Mulți ani, Radule, cu proză și ...

Mult mai pregnant decât în cazul ficțiunii obișnuite, narațiunea din zona SF se generează de la întrebarea ce-ar fi dacă? Cel mai recent roman (Alfabetul distopiilor, 2021) al lui Gheorghe Săsărman, autor cvasiclasicizat al genului, pornește de la o astfel de supoziție: ce-ar fi dacă, într-un moment privilegiat al existenței noastre, am intra în contact simultan cu o infinitate de scenarii ale viitorului, o extrapolare a unor neliniști, tot mai multe, ale prezentului devenit în fiecare zi ma ...

Cum am reacționa în fața dezastrului total, anunțat și imposibil de evitat? Mai precis, cum ar traversa vestea catastrofică marele imperiu mediatic care ne înconjoară? Am putea avea încredere neclintită în marea forță tehnologică a prezentului să ne salveze planeta? Ar fi vorba de vestea apocaliptică în sine sau de nenumăratele ei reprezentări, variante, generând nesfârșite dezbateri și clivaje? Don't Look Up, mult anunțatul film al lui Adam McKay (regie, scenariu și producție), lansat în dece ...

Scriu aceste rânduri sub torentul din mass media și de pe rețelele sociale generat de ziua de 24 februarie (ca o bizară, crudă ironie, de Dragobete), când am asistat la invadarea Ucrainei de către Rusia, eveniment care a șters cu buretele, într-o clipă, cei doi ani de pandemie și restricții, ca și cum nu ar fi existat, ca și cum ne-am fi trezit dintr-un tip de scenariu (biopolitic, distopic) în altul, apocaliptic (cel nuclear), scos parcă de la naftalină, din imaginarul Războiului Rece, de care ...

Am început anul 2021 citind eseul lui Bernard-Henry Lévy (Acest virus care ne smintește, Editura Act și Politon), scris în prima jumătate a anului 2020 și am sfârșit același 2021 cu Franța împotriva roboților (Tracus Arte), de Georges Bernanos, apărut în traducere românească (Mădălina Ghiu) tot în 2021. Uimitor este că eseul-manifest al lui Bernanos pare mai actual decât al lui Lévy, deși e scris la finalul unui an de mare turnură din secolul trecut, 1944 (apare în 1947). Acest paradox se po ...

Era greu de spus când și cum începuse, al naibii de greu... Degeaba se străduia să-și amintească. Fiecare încercare se solda cu o senzație de durere în piept și în cap, spre ceafă. Simțea cu claritate că pierduse ceva ireversibil, el și ceilalți care ocupau curtea aceea. Să fi fost o instituție? Un fost spațiu de birouri? Cum au ajuns acolo? Părea că se trezește dintr-un lung somn care nu-l odihnise deloc. Poate că nu mai dormeau nici când închideau ochii. În loc de răspunsuri, năvăleau imagini ...

2021 a fost anul extremelor, cu cele mai mari închideri, restricții și discriminări, dar și cu perioade în care actele obișnuite de altădată au părut acum gesturi de mare libertate (de exemplu a merge într-o vacanță în țară cu familia, a merge la un restaurant, a intra într-o librărie, teatru, cinematograf etc..). Cuvântul anului (vaccin) a fost unul hiperîncărcat cu energii negative, capabil să dividă societatea, familiile, prietenii de altădată. Până în 2021 nu am știut că lumea s-ar putea div ...

Cristina Bogdan, Silvia Marin Barutcieff (coord.), Regarder la Mort en face. Actes du XIXe Congrès international de l'association Danses macabres d'Europe, Editura Universității din București

Un volum consistent de studii dedicate dansurilor macabre și simbolismului bogat pe care l-au dezvoltat în tot spațiul european. Lucrarea completează din perspectivă modernă viziunea asupra unor mentalități legate de marile epidemii și de amenințarea permanentă a morții. Din Evul Mediu până în prezent, ...

Ligia Pârvulescu, Translucid, BPC, Litera, 2021

Supratema romanului este creația, sub formele ei multiple, unele mai apropiate de experiențele mundane, profane și de-a dreptul șocante, cum ar fi inițierea erotică ori crima, ca formă de manifestare a artisticului. Prinse în plasa unei realități mobile, Flam și Magda reușesc să iasă din spațiul distopic al Bucureștiului și să se regăsească într-o geografie neutră, profund spiritualizată. Organizat în două părți, romanul surprinde prin tonal ...

2021 a fost anul extremelor, cu cele mai mari închideri, restricții și discriminări, dar și cu perioade în care actele obișnuite de altădată au părut acum gesturi de mare libertate (de exemplu a merge într-o vacanță în țară cu familia, a merge la un restaurant, a intra într-o librărie, teatru, cinematograf etc..). Cuvântul anului (vaccin) a fost unul hiperîncărcat cu energii negative, capabil să dividă societatea, familiile, prietenii de altădată. Până în 2021 nu am știut că lumea s-ar putea div ...

Andrei e prof de film la Cluj, iar eu l-am întâlnit prin Librarium, într-una dintre acele zile de răsfoit cărți. Valentin Derevlean zâmbea enigmatic, îndrumându-mă din priviri să mă uit spre un colț, în care trona o carte monumentală la propriu, de doi pe doi. Filele ei foșneau cu lene, iar, dintre falduri, dintre norii de nea, a ieșit un tânăr domn, îmbrăcat ca pe vremuri, cu sacou gri și ochelari cu rame metalice. Ce surpriză, Zenob, a zis el, nu-mi imaginam că faci drumuri așa de lungi! Apoi ...

Nici azi n-am înțeles exact de ce, anul 2012 a fost unul apocaliptic, asociat intens cu scenariile apocaliptice, cu toate că nu a erupt niciun vulcan astfel încât traficul aerian să fie perturbat așa ca în aprilie 2010, niciun asteroid nu a trecut prea aproape de Terra ca în 27 iunie 2011 (data susținerii tezei mele de doctorat în catedră) și revenirea mult anticipată, încă din 2009, a cutremurului din 1977 (mai ales asupra Bucureștiului) nu s-a produs (din fericire), nemaivorbind că nu s-a mai ...

Se știe că macroistoria e diferită de istoria mică, individuală, fiind diferită și față de percepția ulterioară, care nu mai regăsește decât cu greu perspectiva originală, a martorului, proiectând retrospectiv felurile fenomene, date, probleme, pe care la acea vreme le-am ignorat cu totul. Mai interesant este atunci când cele două tind să fie analogice. De exemplu, tind să cred că anul 2005 a fost unul de cotitură și pentru marea istorie, și pentru istoria subsemnatului. La acea dată știam prea ...

Multe aș putea spune despre anii 1998-2005, pentru mine un interval ultra-dens în evenimente și lecturi, încât s-ar putea să nu mai ajung la subiect. N-aș vrea să proiectez din unghiul prezentului nume și titluri de cărți din acea vreme, dar pe care le-am receptat după acești ani, ci să refac cât pot perspectiva mea subiectivă de atunci, într-un fel de arheologie a propriilor percepții și lecturi, oricât de incomplete. Maniac al listelor de toate felurile, aș putea reconstitui exact ce am cit ...

Mă tot întreb de ce mi se pare dificil să fac un bilanț al acestui an imposibil și îmi răspund că probabil din cauză că nu s-a încheiat încă acest eveniment care ne-a întors obișnuințele peste cap în toate aspectele, dar zdruncinând mai ales obișnuința de a ne considera viețile și sistemul (social, politic) și istoria (personală și globală) ca fiind definitiv înscrise pe traiectoria siguranței, stabilității și acumulării (capital, tehnică etc). Doar la final vom putea ști despre ce a fost vorb ...

Fostul palat nu se vedea nici acum, cu toate că el se afla la câțiva metri de scările sale interminabile, care urcau prin ploaie și ceață, printre brazi. Mihai și ai săi prieteni se iluzionaseră că, venind la Sinaia, își vor prelungi atmosfera de Crăciun, cu zăpadă și seri de iarnă, dar era un decembrie în care se cuibărise toată mizeria lui noiembrie. Întreaga zi au așteptat ca ploaia să se transforme în ninsoare, ceea ce nu se întâmplă. Mihai era, prin natura profesiei, un împătimit al muzeelo ...