Astfel a fost supra-numit Gaudi, artistul catalan, barcelonez, care, după un veac de ne-murire va fi, în fine, beatificat. Magnificul creator confundându-se cu "Sagrada Familia", minune a umanității. Dar neasemuita catedrală a fost "prefațată", între sacru și profan, de alte edificii – de locuire, funcționale, ca bunuri publice. Precum cele începute la christica vârstă (pe la 1895), case – vilă – palat(e), Gaudi însoțindu-se, în lucrare, de meșteri mari, înnobilând o epocă, o posteritate.

Dovezi grăitoare ale travaliului de artă urbană sunt casele-splendori: Vicens, Calvet, Battlό, Mila, dar și Parcul Güell, recent descoperita Xalet del Catallaràs (izolata cabană pentru inginerii de la minele de cărbune). Culminația: "Sagrada Familia", monumentală și în admirare perpetuă. Capodopera.

Aceste creații îmbină – în cei 40 de ani de trudă din trăiții 74 de ani ai Arhitectului – tradiționalul de stil neogotic și baroc, maur și catalan, cu un simț estet(ic) modern(ist). Într-o sinteză simbolistică, de plastică rigoare, spațial-figurativă, cu știință și frenezie, din (în) piatră, cărămidă, fier forjat, folosind mulaje (de ipsos), schițe și desene, întrebuințând și teracota, faianța, metalul laminat. Întru bun comunitar, alegoric și sculptural, "convertind", edilitar, flora și fauna în emblematic dialog geometrizant și circular. Dincolo de religiozitate, în spirit laic, acasă și pentru lume.

Gaudi a folosit ceramica în policromii uimitoare, în ondulări armonizate, permanent, cu mediul, artistul fiind atent la detalii, în parabole, fresce, interpretând fascinatoriu, expresiv și imaginativ, mitologia locurilor, fabulosul, legendele catalane... În decorațiuni și vitralii unde Lumina, divinatorie, e regina protectoare și ocrotitoare.

Grație virtuților estetice ale magnificului arhitect admirăm bolți, coloane, portice și arce, verande și stâlpi verticali ori înclinați, mobilier fastuos și complex, funcțional și în nuanțe inspiratorii, întru sfericitatea proporțiilor, conferind aspirație spre sublim.

De aceea, ni se par firești asocierile Barcelona – Sagrada Familia -egal Gaudi, așa cum, la noi, ca mărci ale spiritualității românești, europene și universale, pot și trebuie a fi reunite: cultura – Poezia egal Eminescu, sculptura modernă egal Brâncuși ori inefabila muzică rapsodică egal Enescu. Într-o perpetuă canonizare, simbioză a miracolelor Omului.