Revistă print și online

Nimeni n-a murit încă în casa asta

Nimeni n-a murit încă în casa asta.

Prevestirile nucului

nu s-au adeverit încă

și pașii care se întorc

sunt aceiași mereu.

Nimeni n-a murit încă în casa asta.

Așa gândesc capetele greoaie ale trandafirilor

unde roua se leagănă leneșă,

în timp ce viermele se încolăcește amenințător

în ghearele vițelor austere.

Nimeni n-a murit încă în casa asta.

Nicio mână nu caută o mână absentă.

Focul încă nu duce dorul

celui care avea grijă ca să-l aprindă.

Noaptea nu și-a căpătat încă puterile.

Nimeni n-a murit încă în casa asta.

Fețe străine apar în oglinzi

și alte fețe ne duc mașinile

în ținuturi străine. Privesc o livadă cu fructe

pe care le știu.

Se aud doar pașii obișnuiți.

Focul îi dăscălește în limba lor pe copii,

roua se amuză legănându-se în trandafiri.

Nimeni n-a murit încă în casa asta.


traducere de

Sebastián TEILLIER & Doina RUȘTI

Jorge TEILLIER

Jorge Teillier Sandoval (1935-1996) poet chilian, reprezentativ pentru Generația ’50 (importantă mișcare artistică), multipremiat și tradus, a fost laureat cu Premiul Eduardo Anguita, dar țara i-a rămas îndatorată cu Premiul Național pentru Literatură. Dintre volumele sale de versuri, amintim Para ángeles y gorriones (Pentru îngeri și vrăbii-1956), Poemas del País de Nunca Jamás (Poeme din Țara lui Niciodată - 1963), Muertes y Maravillas (Morți și minuni, 1971), printre altele. După lovitura de stat din 11 septembrie de 1973, aproape toată familia lui a luat calea exilului, iar Jorge a pierdut postul de director al revistei Boletín de la Universidad de Chile. În ciuda opresiunii militare n-a plecat din Santiago de Chile.