Zilele acestea,  media rostogolește   o propunere de program pentru cadrele didactice din România, altfel spus, instituirea programului de opt ore, care să reflecte  întocmai pontajul  și remunerația profesorului.

Indiferent care  este rațiunea care stă la baza apariției unei asemenea propuneri, acesta  subscrie  nevoii de reformare a activității instructiv-educative și, se presupune, ar trebui să aibă un impact  pozitiv extraordinar  asupra calității educației, nicidecum să influențeze negativ  activitatea actorilor implicați. Rândurile   de față  încearcă să  analizeze, din punctul de vedere  al unui cadru didactic, dacă implementarea unei  asemenea schimbări de program al profesorilor  este mai degrabă cantitativă  decât calitativă,  dacă este  binevenită sau nu, dacă… etc Rostogolesc aici pentru cititori, câteva  enunțuri care subliniază stări de fapt în legătură cu amintita posibilă schimbare de paradigmă educațională.

Pregătirea  orelor NU ESTE POSIBILĂ în majoritatea școlilor din cauza lipsei  cabinetelor pentru grupuri de 2-3 profesori.

NU toți profesorii AU la dispoziție  la școală laptop, imprimantă, cărți de specialitate, internet de mare viteză. 

De cele mai multe ori în școli NU  ESTE  liniște (fac referire  la pauze, ore de sport pe lângă clădire) sau la discuțiile din cancelarie, locul unde ar trebui să "lucreze" cca 40-50 de oameni simultan.

Pregătirea lecțiilor pentru a doua zi, corectarea lucrărilor, realizare de matrici de evaluare  etc NU NECESITĂ muncă în echipă  și nici prezența la școală.

Ședințele cu părinții NU POT fi puse decât după ora 16 , adică după program, pentru a putea veni părinții de la serviciu.

Șederea în școală a profesorului NU ARE  impact  mai mare decât în situația actuală asupra elevului, de vreme  ce profesorii STAU deja aproape zilnic la școală peste orele de predare în interesul elevilor și al școlii.

În era  cetățeniei digitale,  activitatea  profesorului este legată de catalogul electronic (evaluare, portofoliu, comunicare, etc) care NU  POATE fi accesat doar de la școală.

Unele cadre didactice care au  responsabilități   suplimentare și nu sunt degrevate de ore  (coordonator Erasmus, Consilier educativ, etc) NU REUȘESC   să finalizeze până la ora 16  toate diligențele pentru buna funcționare a compartimentului   respectiv, pentru că lucrează mult suplimentar, peste norma de 40 de ore pe săptămână,  în confortul casei.

Mă opresc aici cu înșiruirea de realități  trăite, constatate, auzite sau  regăsite în mărturisiri online ale cadrelor didactice  ( văd  că sunt tot opt !!!!!)  și las cititorii să mediteze cât de OPTimă este luarea  unei asemenea decizii pentru educația din România. 

Iași, 8 iunie