Revistă print și online

Poemele străzii: Ioana Iuna Șerban

Ioana Iuna Șerban

este cea de-a treia invitată la Poemele străzii.

Ioana Iuna Șerban (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctor în Filologie, cu o teză despre nou în relația imagine-text în cultura contemporană. A curatoriat expozițiile All Our Todays (alături de Flavia Frigeri), Castelul destinelor încrucișate, Ce-i de văzut. Fotografia în România după 2000 (alături de Michele Bressan), Fete de vis: Idealul feminin în arta românească (alături de Erwin Kessler). A participat cu texte critice în cataloagele Mamuca, Diversitate Stilistică, Rai din Iad, Fete de vis: Idealul feminin în arta românească, GPS, Ștefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space, Marginali, izolați și excluși în arta românească, Din senin!, Arta și Orașul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul, Florin Mitroi. Zile, Diversitate Stilistică cu răspundere limitată, Tricolor, GPS. Geometrii Post-Sistem în Arta Românească de Acum, Din senin!, CSA. Clubul Sportiv al Artelor, Arta și Orașul 1974-2021. Volumul de debut în poezie este Zero-Unu, apărut în 2014 la editura Brumar, volum ce a primit în 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie – Un viitor care se potrivește trecutului – volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului și la Premiile Ficțiunea. Volumul Fată întâlnește instituție (Vellant, 2024) a fost recompensat cu premiul Tânărul Poet al Anului 2024.

Ligia Pârvulescu

*

Mulțumesc pentru urări

suntem toți aici încă

dar poți simți înnegurarea vremurilor în gustul schimbat al pâinii

de dragul a ce să mai respecți o rețetă

un cod

conectați dar singuri în hainele noastre cele mai bune

rafale de promisiuni că ne vedem că ieșim

că vorbim că ne deschidem

apoi întârzierile: eu am o relație specială cu timpul

spune câte unul

toți avem, dragule, toți avem

relații cu aparatura și iconițe în listă iar când cineva face

o confesiune e ca și cum pe masă între paharele de gin

a descins un cap luminos de meduză.

E clar încotro ajung lucrurile și poți auzi de peste ani întrebările pe care le vom primi

de la generația născută post-eveniment:

  1. De ce n-ați făcut nimic?

  2. Când ați văzut unde se îndreaptă totul cum ați putut rămâne?

  3. Când ziceți că a fost clar și că inclusiv pe noi ne auzeați de peste ani de ce nu ați încercat să vă păstrați pe voi înșivă?

Mă uit la rochia elegantă și la pantofii cu toc de la această aniversare

dacă un atac se declanșează acum

dacă e nevoie să plec acum

poate în ținuta asta voi face următorul cincinal

culoarea se va spălăci țesătura se va rări

voi fura de la cineva niște Dr. Martens și o geacă de aviator două numere mai mare

va rămâne după mine poza de azi când zâmbesc strălucitor și apocalypse-chic

ca membrii rezistenței la începutul filmelor lui Wajda.

Întrebarea corectă e legată de aici și acum și de următorul pas

e timp pentru renunțări

nu pentru fericire individuală

ci pentru rezistență colectivă

recuperezi lucruri înapoi la matcă

într-o zi când voi avea un copil îl voi prezenta comunității

ca pe un pui de leu.

Mulțumesc pentru urări

nimic pe atunci nu prevestea ce se arată azi

macrame așezat peste amintirea nașterii mele

părinții mei încrezători

în ziua primelor alegeri libere în lumea pieței libere și a sucurilor colorate

căldura de mai umplea malul celălalt de tineri și chiote

se bălăceau prăjeau pește făceau sex

se puneau bine cu duhurile apei înainte să joace la loto

iar duhurile ca întotdeauna le-o trăgeau.

*

Am văzut celebrități lăcrimând

când reporterul le prezenta o poză a lor din tinerețe:

tineri frumușei mereu fără limite rar complet treji

în prezent mulți dintre ei predică într-o carte sau emisiune

trăitul sănătos, fizic mental,

la marginea sistemului.


Ca într-o diagramă yin-yang

orice mod de viață sănătos are și ceva vicios:

să predici despre asta.


E a treia oară când reiau acest poem

doar ca să înțeleg că în mintea mea ca-ntre dinții unei mașinării

​ războinice se surpă imaginile unor cântăreți chipeși

​ și tot va fi un gol când voi da de actorul

​ reconvertit la cumelumeadefapt și cinedracuneconduce

​ și voichiarnuvedeți

​ un alt prinț al hashtag-urilor

​ când eu îmi amintesc podcastul

​ pentrucălpriveamcucinevapecareiubeam

​ șitrăiamnesănătos.


Știu și că-l voi reciti de câteva ori

până voi capitula într-o stare seacă

pe care unii ar numi-o depresie și pentru care-ar lua pastile.

Dar eu sunt mai limpede ca oricând

și n-am nevoie narcisismul să-mi fie testat cu poze din tinerețe

am văzut lucrurile de dinainte și tot le-am trăit

m-am decuplat de la orice frecvență a universului

care voia să-mi dea o lecție

am continuat cu lumina stinsă

mintea mea externalizată va fi camarad de încredere

copiilor din viitor.


Ligia PÂRVULESCU

Cunoscută ca poetă și prozatoare, debutează la Casa de Editură Max Blecher, în 2014, cu volumul de poeme Fluvii de asfalt. Pentru romanul Translucid primește premiul "Primul roman", 2021, acordat de Editura Litera, unde este publicată în același an. În 2022 publică Intracranian (versuri). În același an publică în volumul colectiv de proză scurtă Dragostea când te doare și coordonează volumul de proză scurtă Femei, bărbați și faptele lor (2023). Publică în albumul-antologie bilingv Poezie contemporană românească / Contemporary Romanian Poetry, lansat de Fundația Augustin Buzura în 2024. Figurează și înAntologia Criticii de Întâmpinare 2025. Activă și apreciată în lumea literară bucureșteană, publică în mod curent în revistele de profil și în special în Ficțiunea. Este avocată, preocupată în același timp de zonele subtile ale comunicării.

în același număr