Care a fost pentru tine cel mai important eveniment din 2023?

Dincolo de lansarea romanului meu Neuroleptic, orice eveniment marca Ficțiunea a fost unul deosebit, încărcat de o emoție familiară și de o gașcă de prieteni apropiați. În plus, un eveniment fain la care am luat parte a fost concertul ­"Zaz" de la Sala Palatului, plus aproape fiecare concert rock la care merg 😉

Dar pentru literatură?

Pentru literatură au fost multe evenimente cu însemnătate, incluzând aici lansările de la Bookfest, serile de la Cesianu cu Deznodământul nu contează, premiile Ficțiunea, lansarea romanului meu Neuroleptic. Plus o lansare comună în Brașov cu Roxana Ruscior și Alexandru Lamba de la Libfest și, să nu uit, cele mai recente evenimente: lansarea romanului Cămașa în Carouri de Doina Ruști de la Diverta, o seară de snoave tocmai bune de simțit cu și despre București și lansarea romanului Păturica Roz de Marius Balo, o ocazie de reaprofundare a sinelui și a raportului cu divinitatea, cu puterea și totodată simplitatea din noi.

Ce cărți s-ar afla în topul tău și de ce?

Aș menționa doar cărțile citite anul acesta, până acum. Deci un top pe 2023:

Cum vrea Dumnezeu de Niccolo Ammaniti – la asta mai am câteva pagini, dar este fascinantă. Îmi place succesiunea de evenimente create, situațiile-limită în care sunt puse toate personajele, cu conflictele lor și aspirații.

Drumul de McCarthy – o experiență de viață și moarte într-o perioadă postapocaliptică, emoționantă și bine scrisă.

Magicianul de Fowles – cât de frumos a reușit să construiască lumea aia, zici că trăia în Inception.

Salamadre de Liviu G. Stan – mi-a oferit fix doza de curiozitate și de aventură de care aveam nevoie.

Ce personaj de ficțiune ți-a rămas în minte (literatură, film, teatru) și pentru ce?

Sunt multe personaje, dar ca să nu le amintesc pe cele din cărțile din topul pe 2023, aș alege personajul narator al lui Florin Spătaru din povestirea Vagoane Galbene. Este credibil și îmi oferă fix o emoție adolescentină, de naivitate, dar totuși de putere, pe care am explorat-o și eu în Amintirile unui spălător auto.

Ce fotografie/film cu tine exprimă cel mai bine starea ta de spirit din anul trecut?

Aș spune două videoclipuri de pe canalul de YouTube: Prizăm Proză și anume Phoenix = Acasă și Copilărie I. O reîntoarcere la origini, o căutare a identității și o dorință de a scoate din subconștient o stare de familiaritate, încercând să-i dau o formă.

În plus, videoclipurile realizate de Doina Ruști pentru grupul Ficțiunea aduc bucuria noastră, a tuturor scriitorilor din Asociația Creatorilor de Ficțiune de a ne revedea și a sta la povești.

Ce aștepți, ca scriitor, de la 2024?

Să continui scrierea la noul roman, să am cât mai multe lucruri frumoase de spus în revista Ficțiunea, să creez conținut bun pe canalul meu de YouTube Prizăm Proză și pe #neinvitat să reușesc să filmez interviurile pe care le doresc cu oameni ce nu sunt în bătaia reflectoarelor, dar care au povești de spus.