Prima întâlnire a stârnit entuziasm și a adus lume multă în grădina Casei Filipescu-Cesianu, încât nu ne-au ajuns scaunele. Profesori, scriitori, chiar și elevi. Iar timpul a fost scurt.

Maratonul de lectură dedicat Bucureștiului a adus alături opt dintre cei mai cunoscuți prozatori bucureșteni:

Doina Ruști, Cristian Fulaș, Petre Nechita, Ligia Pârvulescu, Liviu G. Stan, Augustin Cupșa, Adrian Majuru și Simona Goșu.

Aceștia au citit din opera lor texte despre oraș, respectiv, viziuni subiective despre străzi, cartiere sau perioade istorice. Unii au citit din romanele aflate în lucru (Cristian Fulaș, Liviu Stan, Ligia Pârvulescu, Petre Nechita) sau sub tipar (Doina Ruști), iar alții din cărți recent publicate (Augustin Cupșa, Simona Goșu), ori din opere reprezentative, ca Adrian Majuru, care ne-a delectat cu o poveste plasată în secolul al XIX-lea.

Au fost lecturi de vară, în condiții deja știute, ale unei primării care nu pune mare preț pe cultură.

Abandonați, ignorați, parcă, am organizat acest proiect în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, cu sonorizare improvizată, dar cu multă lume amatoare de literatură, de scris, exact lumea care merge la vot:)

Fiind pilotul unui proiect, au fost ceva mai multe lecturi. Întâlnirea viitoare va aduce alături doar câte trei prozatori și mult mai multe întrebări.

Pentru cei care nu au ajuns, trebuie spus că lecturile au fost filmate și vor rula pe platformele muzeului și ale revistei noastre, iar textele vor fi publicate în revista Ficțiunea, începând cu acest număr.

Următoarea întâlnire va fi spre final de august.

Moderatorul evenimentului a fost Ciprian Handru, iar dintre organizatori, le amintim pe actrița Adriana Irimescu, care care a fost vocea publicului, și Lorena Caldeș (din partea muzeului).

Mai așezăm aici prezentările scriitorilor, lături de mulțumirile noastre, pentru că au acceptat să intre într-un joc frumos.

Ligia Pârvulescu s-a născut în București. A absolvit cursurile Facultății de Drept a Universității București și pe cele ale Facultății de Comunicare și Relații Publice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București, urmate de un master în Muzeologie și Patrimoniu Cultural.

A publicat poezii și proză în diverse revistele literare. În 2014 debutează cu volumul de poeme Fluvii de asfalt, Casa de Editură Max Blecher. Pentru romanul Translucid a primit premiul "Primul roman", 2021, acordat de Editura Litera, unde a fost publicat în același an. În 2022 publică Intracranian, volum de poeme apărut la Casa de Editură Max Blecher.

Cristian Fulaș

A debutat în 2015 cu "Fâșii de rușine" (Gestalt Books; Premiul "Observator cultural" pentru debut, Premiul Colocviilor "Liviu Rebreanu", Premiul revistei Accente). Tot în 2015 a publicat "Jurnal de debutant" (Tracus Arte), iar în 2016 "După plâns" (Casa de Editură Max Blecher & Gestalt Books). A tradus aproximativ cincizeci de volume din engleză, italiană și franceză, fiind distins în 2023 de Academia Franceză cu premiul "Prix du Rayonnement de la langue et de la littérature françaises" pentru servicii remarcabile aduse limbii și literaturii franceze. Din 2019 lucrează la o nouă traducere după romanul "În căutarea timpului pierdut" de Marcel Proust. De același autor, la Editura Polirom au mai apărut volumul de proză scurtă "Cei frumoși și cei buni" (2017), romanele "Fâșii de rușine" (2018), "După plâns" (2019) și "Ioșca" (2021, 2022; desemnat romanul anului în cadrul Premiilor RSS Reloaded și cartea de proză a anului 2021 de omiedesemne.ro și agentiadecarte.ro, Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, nominalizare la Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași, Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2021 în cadrul FILIT, Premiul "Observator cultural", secțiunea Proză; traducere franceză la editura La Peuplade), precum și biografia romanțată "Celan. Am trăit, da" (2022). În 2018 a publicat "Povestea lui Dosoftei" la Editura Muzeelor Literare Iași, în cadrul unui proiect FILIT.

Petre Nechita

Jurnalist TV, prozator, redactor la revista Ficțiunea.

A debutat cu romanul Tata știe mai bine! (2021), urmat de al doilea roman Fir-ar ea de vineri! (2022). De asemenea, a publicat proză scurtă în volume colective: Întâmplări stranii – Călătorii în lumea groazei (2021) și Femei, bărbați și faptele lor (2023).

Are o rubrica săptămânală de proză scurtă (Verbe), în revista Ficțiunea. 

Liviu Stan, prozator și jurnalist (n. 8 martie 1987). Cărți publicate: Yima (Ed. Brumar, 2008), Sânge de pasăre pe haine (Ed. Herg Benet, 2014), Casele vor uita (Ed. Fractalia, 2016), Filip Manakis: o poveste europeană (Ed. Fractalia, 2019), Salamandre (Ed. Litera, 2021) – Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ scriitor.

Augustin Cupșa

Psihiatru, practicând pentru câțiva ani în București și Paris, a făcut și un masterat la CESI, cu o teză despre fotografia artistei Friedl Kubelka. Scrie proză și scenarii (printre care adaptarea serialului "Be Tipul"/ "În derivă" produs de HBO România).  Cel mai recent volum al său este" Străinătate" (proză), apărut la editura Humanitas ( 2022) pentru realizarea căruia a beneficiat de rezidențele literare BMEIA /Q21 Viena și HLF Pecs. În 2023 cartea a fost nominalizată la premiul național al Uniunii Scriitorilor și a primit premiul ARIEL.

Adrian Majuru

Istoric, antropolog și jurnalist , Adrian Majuru s-a făcut cunoscut printr-o serie de cărți și studii despre vechiul București: Bucureștiul albanez (2002), Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență (2003), Bucureștiul subteran. Cerșetorie, delincventă, vagabondaj (2005), Copilăria la români. 1850-1950 (2006), București. Povestea unei geografii umane (2007) Cum se distrau românii odinioară (2011) s.a. De asemenea, este și prozator, cea mai recentă carte a sa fiind un roman, intitulat Hoțul din Curtea Miracolelor (2023), care a primit Premiul Ficțiunea pentru cel mai bun personaj.

Doina Ruști a scris mai multe romane și povestiri. Este autoarea trilogiei fanariote, compusă din romanele Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), dar mai ales a romanelor cu miză socială puternică: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca la 11 ani (2009). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu (2004), Mămica la două albăstrele (2013) ș.a Cel mai recent roman al său este Paturi oculte, urmat de două volume de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022) și Depravatul din Gorgani (2023).

Cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, Doina Ruști s-a bucurat de exegeze și de recenzii laudative în multe publicații internaționale.

Între cele mai recente traduceri, amintim ediția a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, 2024, Londra), Zogru (2022, Marsilia, A malom kísértete, 2024, Budapesta).

Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.

Doina Ruști a înființat grupul Ficțiunea, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.

Are titlul academic de profesor universitar, cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale pentru film.

Simona Goșu, prozatoare și traducătoare, născută în București, a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-română, și Masteratul de Lingvistică Aplicată și Predarea Limbii Engleze la Universitatea din București. A publicat proză scurtă în diverse reviste și antologii. În 2020 a debutat cu volumul de povestiri Fragil (editura Polirom), care a câștigat Premiul revistei "Observator cultural" pentru Debut, ediția 2021, Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte, FILIT,  2021 și Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, la secția Debut-Proză, ediția 2021. Fragil a fost finalist al Premiului Național pentru Proză Ziarul de Iași, ediția 2021, și a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România. Două proze din volum au fost incluse în spectacolele câine cu om. câine fără om și Seaside Stories, în regia lui Radu Afrim. În noiembrie 2023, a publicat romanul Stela, la editura Polirom, nominalizat la Premiile Observator cultural pentru Proză, ediția 2024, Premiile Radio România Cultural, categoria Proză, ediția 2024. Romanul Stela este finalist al Premiului Național pentru Proză al Ziarului de Iași, ediția 2024, și este în curs de dramatizare la Teatrul Nottara.