Revistă print și online
Bookfestul de anul acesta a avut o notă pronunțată de parc de distracții, ceea ce n-a fost deloc pe gustul meu. De altfel, a avut și o componentă sportivă, porțile principale fiind închise, încât se putea intra doar prin lateral, ceea ce impunea un maraton de ținut minte. După drumul lung, te aștepta curtea plină de spectacole pentru preșcolari, învăluită în fum de mici, ca la un festival socialist de pe vremuri.
Cu impresia aceasta am intrat în hala destinată târgului de vară al oamenilor care scriu, fac și iubesc cărțile.
Standurile mi s-au părut luate cu asalt. Chiar din prima zi, a fost aglomerat, însă afluența de sâmbătă, fără egal, semnăna cu o invazie. Intersul pentru cărți a adunat lume diversă. Dacă în urmă cu ani buni vedeam cu precădere scriitori, anul acesta aproape că nici nu am apucat să mă salut cu cineva din breaslă, în schimb n-am putut să nu remarc participarea școlilor bucurește ori a celor venite din provincie. M-am salutat cu elevii de la Liceul German, de la Școala Laude-Reut, de la colegiile Sava, Coșbuc ori de la Școala Centrală, și cu multă profesorime de top, unii veniți din provincie, însoțiți de elevi sau singuri, ca să ia parte la o sărbătoare așteptată mult timp.
N-am apucat să văd lansări multe, în afară de cele de la Humanitas, unde mi-am petrecut ziua de sâmbătă, eu însămi având un eveniment legat de romanul Ferenike. M-a amuzat prezentarea lui Radu Paraschivescu, l-am ascultat pe Mircea Cărtărescu vorbind despre noul său jurnal și am asistat cu încântare la prezentarea volumului A doua viață a cărților mele de Gabriel Liiceanu, printre altele, autorul povestind cu umor despre ce întreabă oamenii pe la lansări. Tatiana Niculescu a lansat Sfântul nr. 6, iar Ioana Pârvulescu noua antologie Humanitas, intitulată Scrisori pentru cititorii din 2125. Un epistolar pe mai multe voci.
O surpriza frumoasă a fost apariția lui Adrian Artene, la una dintre lansările mele, completată și de impresia că la acest Bookfest am dat mai multe autografe ca oricând.
Din peisaj mi s-a părut că au lipsit politicienii-scriitori, oricum n-am văzut anul ăsta pe nimeni. Tot așa nu m-am întâlnit nici cu TVR Cultural ori Radio Cultural, despre care eu nici nu știu dacă mai sunt instituții naționale sau nu.
De data aceasta mi-am cumpărat puține cărți. Atmosfera sufocantă, gălăgia infernală și cozile de la casele editurilor mi-au tăiat elanul. În plus, întâlnindu-mă cu Marieta Seba, directoarea CLB, mi-am amintit de tihna librăriilor bucureștene, hotărându-mă ca săptămâna viitoare să fac o plimbare pe strada Academiei.
Și pe Medium
Prozatoare, autoarea romanelor Fantoma din moară (2008), Lizoanca la 11 ani (2009), Logodnica (2017), este cunoscută mai ales prin trilogia fanariotă (Homeric, 2019, Mâța Vinerii, 2017 și Manuscrisul fanariot, 2015. A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Omulețul roșu (2004), Mămica la două albăstrele (2013), Paturi oculte și Zavaidoc în anul iubirii (2024), plus peste 300 de povestiri. Cel mai recent roman al său este Ferenike (2025). În jur de 40 dintre scrierile ei au fost traduse în 17 limbi. Între cele mai recente romane traduse: The Book of Perilous Dishes (2022, 2024, Londra), A malom kísértete (2024, Budapesta) și Dorëshkrimi fanariot (2024, albaneză). Cartea de debut: Dicționar de simboluri din Opera lui Eliade (1997). Are titlul academic de profesor univ. dr., cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale pentru film. Premii: premiul pt. Proză al Uniunii Scriitorilor /2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009. https://doinarusti.ro