Director
Șerban PAVLU
Șerban PAVLU
Revistă print și online
Noul sezon al întâlnirilor organizate de revista Ficțiunea și Muzeul Vârstelor, derulate sub titlul Deznodământul nu contează, debutează cu o discutie despre fizionomie, portret literar și portret pictat. Ce spune fața unui om? Ce importanță mai au detaliile fiziologice într-un roman? Ce ne mai spune astăzi un portret de secol al 19-lea. Pornind de la ideea că fizionomiile sunt în acord cu epoca, mentalitățile și atitudinile sociale, citim și vorbim despre portrete și fețe omenești.
Invitați:
Adrian Majuru și Augustin Cupșa – de la portetul medieval la selfie-urile actuale.
Vlad Vieru – un portret recent introdus în muzeu
Citesc scriitorii: Augustin Cupșa, Roxana Brănișteanu, Adrian Majuru, Adrian Duță și Francisc Csiki.
Moderează Petre Nechita
Evenimentul, organizat de ACF, revista Ficțiunea și MMB, va avea loc marți, 24 iunie, la ora 18, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151).
Pentru cine nu știe, în Casa Filipescu-Cesianu funcționează Muzeul Vârstelor, primul așezământ cultural de antroplologie urbană din România.
"Vă așteptăm pe înserat, în grădina Casei Filipescu-Cesianu, ca să înțelegem împreună esența nemuritoare a verilor bucureștene!" este îndemnul lansat de Doina Ruști, scriitore.
Intrarea este liberă.
https://asociatia-creatorilor-de-fictiune.ro/index.html
https://muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html
Istoric, antropolog și jurnalist , Adrian Majuru s-a făcut cunoscut printr-o serie de cărții și studii despre vechiul București: Bucureștiul albanez (2002), Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență (2003), Bucureștiul subteran. Cerșetorie, delincventă, vagabondaj (2005), Copilăria la români. 1850-1950 (2006), București. Povestea unei geografii umane (2007) Cum se distrau românii odinioară (2011) s.a. De asemenea, este și prozator. Cea mai recentă carte a sa este un roman, intitulat Hoțul din Curtea Miracolelor (2023), care a primit Premiul Ficțiunea pentru cel mai bun personaj.
S-a născut în la 1980, Craiova. Este autorul romanelor Perforatorii (2006) și Așa să crească iarba pe noi (2017), precum și al unor volume de proză scurtă ca Profesorul Bumb și macii suedezi (2009) sau Marile bucurii și marile tristeți (2013, 2021). De asemenea, Augustin Cupșa a câștigat câteva premii pentru scenarii de film și a avut mai multe colaborări cu HBO. Absolvent de medicină, s-a specializat în psihiatrie și a practicat atât în România, cât și în Franța.
Roxana Brănișteanu este realizator și moderator al emisiunii iCarte, iParte (radio TaNăNaNa), scriitoare, content writer, vlogger, organizator de evenimente culturale și tabere de lectură. De curând a fondat Asociația ICARTE, toate activitățile având scopul de a promova cititul în România. Pe canalul ei de YouTube face recenzii la cărți și împărtășeșe cu cei din comunitatea iCarte, iParte despre cărțile citite la cluburile de lectură pe care le susține lunar
Vlad VIERU
Este curator la Muzeul Municipiului București, sectia Pinacoteca MMB și fost stagiar BlueBook la Comisia Europeană, este doctor în Filosofie, cu studii în Istoria Artei, Filosofia Culturii și Filologie Germană. A publicat articole științifice în domeniile artei, culturii și filosofiei culturii.
Este traducător, prozator și eseist, preocupat de literatura queer. Licențiat al Universității din București (în Neerlandeză-Engleză), în prezent este masterand al Masterului de Traducere a Textului Literar Contemporan în cadrul aceleiași facultăți.
Top of Form
Bottom of Form
Francisc Csiki (n. 1998, Slatina, județul Olt) a absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universității din Edinburgh, Scoția. În prezent urmează cursurile Masterului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București.
Jurnalist, reporter de televiziune și prozator, a debutat cu romanul Tata știe mai bine!(2021), urmat de un al doilea roman Fir-ar ea de vineri! (2022). De asemenea, publică proză scurtă în periodice si antologii. Cea mai recentă povestire a sa a apărut în volumul colectiv Femei, bărbați și faptele lor (2023)
Exeget, cu studii aprofundate în literatură romană (Facultatea de Litere și masterul în studii literare românești), la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Ciprian Handru și-a început pregătirea în critică literară, prin studii dedicate lui Adrian Marino. Apoi și-a ales ca domeniu academic de cercetare proza românească actuală, în prezent fiind doctorand al Universității din București, unde pregătește o teză sub îndrumarea profesorului univ. dr. Ion Bogdan Lefter. A publicat mai multe articole și exegeze dedicate prozei actuale, unele premiate, dar și proză. Este redactor la revista Ficțiunea, unde ține o rubrică de carte: Lecturi contemporane. O listă inegală.
