
Revistă print și online

Ce mai putem face prin București?
În primul rând să ascultăm muzică la cobză, într-o sâmbătă seara. Pe 21 februarie, dacă o luați pe Mircea Vulcănescu, la numărul 23, dați de Zadar Bar, un loc drăguț pentru întâlniri și un pahar, neapărat cu vin fiert.
Acolo cântă Alexandru Drăghici și taraful său, din gură din cobză. Muzica lui vine dintr-o vreme veche, neprimenită cu mofturi, fără podoabe festiviste. E tânăr, e absolvent de Litere și e cobzar prin naștere.
Și nu vine la Zadar Bar, doar el, cu cobza pe spate, ci are un taraf de toată lauda, punând alături de cobză - vioară, acordeon, țambal și contrabas.
Ce cântă? Muzică autentică din Vlașca și Teleorman, de prin câmpiile Neajlovului, de prin smârcurile Dâmbovnicului. Cântă chestii venite de departe. Dar și muzică urbană, ajunsă pe străzile Bucureștiului după ce-a trecut tot pe-acolo, prin Vlașca Veche.
Alexandru Drăghici - voce, cobză
Meltiade Mihalache - vioară
Florin Radu - acordeon
Jean Americanu - țambal
Costel Nechita - contrabas
Intrarea e pe bani. Nu mulți, ci ceva, cum se dă la orice lăutar.
Ciprian Handru este exeget cu studii aprofundate în literatură română (Facultatea de Litere și master în studii literare românești la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca). Și-a orientat activitatea academică spre proza românească contemporană și în prezent este doctorand la Universitatea din București, pregătind o teză sub îndrumarea profesorului univ. dr. Ion Bogdan Lefter. A publicat două articole despre Adriana Georgescu și Annie Samuelli în volumul colectiv Un dicționar al exilului feminin românesc, coordonat de Emanuela Ilie, precum și un articol despre Hortensia Papadat-Bengescu în Infernul cotidian. Imaginarul bolii în literatura română, coord. Emanuela Ilie. Pe lângă acestea, a mai semnat numeroase articole și exegeze dedicate prozei actuale, dar și contribuții de proză propriu-zisă. Este redactor la revista Ficțiunea, unde ține două rubrici: Lecturi contemporane. O listă inegală și O întrebare, mai multe răspunsuri.