Prima revistă de creație hibridă, înființată în 24 februarie 2020.

Editată de Asociația Creatorilor de Ficțiune

Un spectacol pentru copii, care îi bucură și pe adulți: Invizibilii

În urmă cu vreo doi ani, Andrei Boncea mi-a spus că are de gând să producă un muzical, iar eu, recunosc, am fost sceptică în privința realizării lui. Dar ieri seară m-a invitat la acest spectacol, punându-mă în fața unei realizări demne de laudă.

Deși prins într-o serie de producții internaționale, în mod uimitor a adunat o echipă strălucită și a preluat un proiect propus de Claudia Ciobanu, autoarea unui scenariu după Invizibilii de Ioana Pârvulescu.

Cartea urmărește aventura Laurei, un personaj care învață să citească și să descopere universul literaturii, iar Claudia Ciobanu transformă povestea într-un spectacol, chiar într-o călătorie prin universul cărților de referință pentru copii, aducând pe scenă personaje memorabile, de la Micul Prinț la Tom Sawyer și Alice.

Mizând pe un conflict clasic, dramatizează o confruntare simbolică dintre cărți și telefoane, prin două personaje care cuceresc publicul – Scrolina, întru totul atașată de rețelele sociale din mediul online, și bibliotecarul, desigur vrăjitor.

Cu o scenografie convingătoare (semnată de Oana Novicov) și costume (create de Monica Florescu și Oana Drăghici) totul se transformă repede într-o feerie, amestecând proiecții, instalații epice, culori și jocuri de lumini, chiar și confetti, într-un spectacol lung, cu o galerie largă de personaje, cum rareori am văzut în România. Memorabilă este viziunea grafică (art director Emanuel Boncea), care dă parfum atmosferei de ficțiune, cu imagini panoramice, cărți zburătoare, păsări ca în Harry Potter. Proiecțiile și grafica video sunt semnate de Cinématique / Alexandru Boncea / Manuela Marcovici, iar Cezar Șomâtcă face live video-ul.

La toate acestea se adaugă muzica semnată de Cornel Ilie (VUNK), care a și luat parte la spectacol – creativ, cu entuziasm. Într-un interviu, la Radio București FM, l-am auzit afirmând că Invizibilii "este singurul, sau primul spectacol, de o producție așa mare, cu o ambiție atât de mare să devină un titlu tradițional și care să aibă și șanse de a putea fi licențiat în străinătate."

Din echipa de actori, cântăreți și dansatori fac parte: Miruna Ungureanu, Adrian Nour, Ecaterina Ladin, Filip Munteanu, Mihai Cheregi, Theodor Andrei, Anastasia Sandu, Ioana Bulgaru, Adina Kish, Jennifer Dumitrașcu, Tomy Weissbuch, Mara Caraivan, Alyn Arhire și Elena Boncea.

Sala Palatului a fost plină; am zărit numeroși profesori și elevi, cititori ai Ioanei Pârvulescu, dar și figuri publice, presă, angajați ai editurii Humanitas, unde a apărut cartea.

Invizibilii este deja una dintre cele mai vândute cărți pentru copii, distinsă cu Premiul USR și rafinată printr-un spectacol frumos, produs de Wonder Theater, de o echipă numeroasă și puternică.

Light design-ul este creat de Daniel Klinger și Ioan Valentin Vasilescu, în timp ce echipa tehnică și de sunet (Paradigma / Tudor Bâlcu / Valentina Sandu) asigură calitatea audio și tehnică.

Întregul spectacol este susținut de o echipă de producție formată din: director de producție Mircea Marinescu, asistent regie / regia tehnică / producător executiv Evelina Siminică și producătorii Mirabela Vlad, Valentin Savu, Karina Moldovan și, desigur, Andrei Boncea. Spectacol mare, echipă numeroasă și efort pe măsură.

Doina RUȘTI

Doina Ruști este prozatoare "de primă mărime a literaturii de azi", după cum o numește Nicolae Breban , "de mare talent și intuiție", în opinia lui Norman Manea , distingându-se printr-un stil puternic și vibrant. Romanele și povestirile ei sunt premiate, traduse în mai multe limbi și studiate în școli. Opera sa se remarcă prin îmbinarea fantasticului și a realismului social dur, romanul său de referință fiind Fantoma din moară (2008), ficțiune puternică despre comunismul românesc, roman inclus în neogoticul postcomunist, atât în Enciclopedia lui J. A. Weinstock, de la Routledge, cât și în Studies in Gothic Fiction, Zittaw Press. Venind tematic în completare, Ferenike, romanul cel mai personal, este o ficțiune politică, autobiografică (Humanitas, 2025). La fel de apreciat și poate cel mai cunoscut roman al său este și Lizoanca la 11 ani )(2009), roman despre prostituția infantilă, ca stil, comparat de critica occidentală cu Ciuma* lui Camus (Il Libero), cuprins în multe programe europene (între care la Școala Doctorală a Universității Barcelona). De largă popularitate se bucură trilogia fanariotă, compusă din romanele Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii (The Book of Perilous Dishes*) și Homeric, romane care explorează imaginarul balcanic, într-o formulă originală, fabulatorie și de actualizare a istoriei. Mircea Muthu i-a dedicat un capitol în cartea sa, Balcanismul literar românesc. Mai multe aici