Revistă print și online
chiar în secunda aceasta
în care nu crezi în Dumnezeu
un păianjen ar putea umbla pe tine
cu picioare pe post de degete
fără să-ți dai seama
și fără ca el să vrea în fond
să te sperie sau să îl strivești
într-o zi ne vom sătura
de atâta migrație
ne vom sătura și de pământul
cândva atât de plin de mistere
și în frustrarea de a nu-l putea părăsi
vom evada
într-un metavers
și vom zâmbi în timp ce se va așterne
praful pe pixeli
când o sutime e tot
ce desparte aurul
de argint
sau de bronz
sau chiar de aur
cât la sută dintr-o sutime
să mai fie și munca și cât
la sută dintr-o sutime
să fie oare
norocul?
Poezie este ce este
în mine în tine
între tine și mine
nu poate exista decât poezie
pentru că poezie este
în tot ce există între mine și tine
și cu cât e mai mare distanța
cu atât întinderea poeziei e mai mare
iar cu cât e mai mică distanța
cu atât mai mare va fi apropierea
iar apropierea dintre noi este
poezia pe zoom-in căutându-se pe sine la nesfârșit
în formele geometric-fractalice
ale tandrilor fulgi de nea
ce cad din sărutările și îmbrățișările noastre
poezie sunt pozele ce mi le trimiți zi de zi
și poezie este tăria ta sufletească
ce nu răzbate din ele
și pentru care nu s-a inventat licoare sau mireasmă
pentru care nu există fiolă
sau ideologie suficient de cuprinzătoare
poate doar niște metode de tortură extrem de dure
care ți-ar eradica această tărie
ca în 1984 de Orwell
dar în momentul în care această tărie ar fi eliminată
poezia însăși se va retrage din corpurile oamenilor
și va lăsa buruiana disperării
să le sufoce carnea dinăuntru-înspre-dinafară
ca într-o pictură de Francis Bacon
poezie sunt gemele gemene lucind în ochii tăi
poezie sunt ochii tăi
ce se hrănesc cu poezia din lucruri
poezie sunt ochii mei privind
poezia lucrurilor reflectată în ochii tăi
poezie este acvila rară a gândului tău
care mă ține aproape de tine de la orice distanță
poezie sunt toate anagramele și integramele
pe care trebuie să le dezleg din zâmbetul tău
sursă de poezie este părul tău revărsându-și lumina într-o cameră
așa cum o vioară poate să umple
o încăpere întreagă cu senzația ploii
poezie e tot ce îți spun și ce nu îți spun atunci când îți spun
poezie e tot ce îți spun atunci când nu îți spun nimic
poezie e frustrarea ta care mușcă din mine
ca o felină brăzdând cu ochi de foc
bezna indiferenței
poezie e timpul ce se frânge din mine
pentru tine indiferent dacă scriu poezie sau nu
pentru că poezia este cel mai simplu lucru
pe care îl poți dărui atunci când
nu aștepți nimic în schimb
iar timpul este mult mult mai simplu
mai sincer și mai crud
decât cel mai scurt vers
dar o și bemolii cerceilor tăi sunt poezie
și la fel brățările ce atârnă de corpul tău
de parcă le-ai fi dezgropat nerăbdătoare din tine
poezie sunt colierele ce ți se-anină de gât
cu nestemate ca niște ochi privindu-mă cubist din toate unghiurile
păzindu-mi singurătatea căci tu ești
îngerul păzitor al singurătății mele
poezie înseamnă să nu te iubesc numai pe tine
ci să iubesc și flori și morminte și tot ce ne înconjoară
iar pentru a iubi tot ce ne înconjoară s-ar putea ca uneori
să lipsesc mai mult făcând înconjurul lumii
pentru că nici artiștii nu sunt zei
ci au nevoie de timp
poezie sunt sinapsele neuronilor mei
care duc mereu și mereu înspre tine
poezie este pânza pe care o țeși
din zâmbetul tău pentru mine seară de seară
poezie este odiseea așteptării tale
și așteptarea odiseii mele
în sfârșit
poezie este fiecare vorbă bună
pe care am lăsat-o deoparte pentru tine
pe noptiera ta chiar dacă tu poate nu crezi
că poezia s-ar înjosi să poarte
până și zdrențele unei vorbe bune
dar vezi tu poezia nu cunoaște discriminare
ea nu ține cont de culoarea cuvintelor
de religia ascunsă în ele
de orientarea lor sexuală de obscenitatea lor sau
de hotarele dintre limbi
ea nu ține cont nici măcar de
faptul că imaginile nu sunt vorbe iar vorbele
nu sunt imagini
ea curge ca intuiția unei fericiri
ascunsă adânc în lucruri
chiar și în lucrurile care plâng
așa cum poate plâng eu acum
definindu-mă pentru tine
în incizii de versuri pe foaia aceasta albă
pe care o confund acum cu trupul tău
doar pentru că am ales să nu mor
înainte de a vedea
poezia din lucruri.
ultima oară când am vorbit cu părinții
a fost poate ieri
sau alaltăieri
sau acum trei zile
sau poate cinci
nu mai știu exact
cred că a fost când mi se termina orezul
și începusem să gătesc mâncare de cartofi
s-ar putea să fi fost
înainte sau după călătoria la Berlin
și mai țin minte că am început un serial pe Netflix
aseară sau azi dimineață
unul la care se uita lumea cu milioanele și miliardele
și poate că am mai citit și vreo zece cărți
de când i-am văzut pe ai mei ultima oară
ce straniu totuși
să ceri la nesfârșit timp
doar pentru că nu poți opri
timpul în loc
ai tras de fața ta în toate chipurile
ca de un elastic sau de o gumă de mestecat
iar acum ai o mască
ce nu o mai poți da jos
cu niciun chip
de pe chip
de la o vreme
de frânți ce eram
pe dinăuntru
am decis să ne despărțim
din lipsă de cuvinte
golurile
am început să schimbăm tăceri
ne-am întrecut în tăceri
până când unul dintre noi
– de știut nu vom ști care –
s-a decis
să tacă mai tare
Traian-Ioan Geană predă actualmente la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București (în calitate de colaborator extern). A absolvit aceeași facultate în 2014, specializarea Germană/Engleză. În 2016 a absolvit un master în germanistică la Universitatea din Würzburg, iar în 2023 a încheiat un doctorat în literatură germană la aceeași universitate. Între 2018 și 2020 a predat ca asistent la Universitatea din Würzburg. Până la momentul de față, a publicat în germană un volum de poezii (Am Ende sterben Worte auch, 2022; rom.: La sfârșit și cuvintele pier) și teza de doctorat cu titlul Allegorie, Symbol, Ding: Deutschsprachige Gegenstandslyrik von Goethe bis Rilke (2023; rom.: Alegorie, simbol, lucru: Poezie obiectuală de expresie germană de la Goethe până la Rilke). De asemenea, a publicat în germană și română articole în reviste academice de specialitate (Journal of Austrian Studies, Hölderlin-Jahrbuch, Monatshefte, Studii de istorie a filosofiei românești), dar și studii și eseuri în reviste culturale românești de prestigiu (Viața Românească, Convorbiri Literare).