Daniel Timariu, Un caz de moștenire, Tritonic, 2023

Plasată în Timișoara zilelor noastre, acțiunea din romanul "Un caz de moștenire" de Daniel Timariu, un mândru timișorean el însuși, ne aduce în atenție strădaniile unui detectiv de a rezolva un caz care începe cu o crimă, apoi se extinde într-o pleiadă de trupuri descoperite în diferite etape ale investigației. Folosindu-se de reperele orașului și de atracțiile sale turistice, harta pe care romanul o desenează îl ancorează bine în realitat ...

Unul dintre subiectele la modă astăzi, atât în cercurile de literați cât și în cele ale oamenilor cu înclinații tehnice, este cel legat de posibilitatea inteligenței artificiale de a produce literatură. Vorbim despre texte valide literar, nu despre unele care să schițeze o poveste cu un minim de coerență, în general, pentru că așa ceva este probat că AI-ul deja știe să facă. La ora actuală, în arta grafică lucrările generate de AI sunt folosite în diverse domenii, cum ar fi generarea de coperte ...

Ai scris despre toamnă?

Nu pot spune că am scris despre toamnă în sine, dar am ales uneori să plasez câteva scene în acest anotimp pentru a accentua o stare de melancolie. O asociez cu moartea naturii, cu un sfârșit de ciclu, cu o înfrângere. Nicidecum cu belșugul, așa cum am fost învățat în școala primară.

Ce loc ocupă, ca anotimp, în scrierile tale?

Acțiunea din primul roman pe care l-am scris (și al doilea pe care l-am publicat), "Arhitecții speranței", se desfășoară mai ales ...

După un volum remarcabil de proză scurtă realistă și fantastică, "Povestiri scrise în palmă" (Colecția Violet, 2022), iată că scriitoarea Corina Ozon, cunoscută publicului larg mai ales datorită extinsei serii de cărți de romance "Amanții", își încearcă puterile într-o zonă literară pe care nu o explorase până acum. Apărut în primăvara lui 2023, la editura Trei, romanul "Cineva în orașul ăsta te iubește" propune un melanj între un policier cu tușe de noire și un SF de tip cyberpunk, în ...

flashback-uri, rememorări, aprecieri asupra trecutului etc. în romanul românesc

fragment din romanul Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte, ed. Litera, BPC, 2023

Apoi, după ce-am dormit prima noapte în noua casă, cu toate bagajele aduse și lăsate grămadă într-una dintre camere, am simțit cum o liniște profundă pune stăpânire pe mine. Mirela era încântată de noul ei "domeniu", chiar și viața noastră sexuală părea că avea să se îmbunătățească. De dimineață am mers câteva zeci ...

Alcătuit sub forma unei povești fantastice cu accente folclorice românești, romanul "Veghetorii" al Ancăi Ianchiș este un debut atipic pentru literatura română recentă. El ne vorbește despre predestinare și acceptare, dar și despre destine mărețe, despre oameni aleși să îndeplinească anumite meniri și despre însingurarea celor diferiți.

Anca Ianchiș nu este, evident, la primul text scris. Are proză scurtă și recenzii de carte publicate în mai multe reviste literare, de una dintre ele, Epithet ...

Cumpărând volumul "Povești misterioase cu femei și alte vietăți" al Ioanei Drăgan, apărut la editura Litera, în 2022, cumperi, de fapt, nu mai puțin de trei cărți între aceleași coperte. Cele aproape cinci sute de pagini aduc împreună volumul de proză scurtă "Vietăți și femei", publicat pentru prima oară în 1997 și laureat cu premiul Uniunii Scriitorilor din România, volumul de nuvele "Poveștile Monei", apărut în 1999 și microromanul "Mafalda", din 2009. Și este un târg foarte bun pentru cititor ...

Premiul Ficțiunea "Cel mai bun final de operă"

Luiza Negură

Alexandru Lamba semnează un roman al alienării, transcrise în alfabetul dezrădăcinării profunde, și surprinde vizual printr⁠-⁠un montaj de scene atent alese pentru ochiul spectatorului. Instanța cititorului se recalibrează în ritmul fluidității narative, iar dincolo de jocul personajului rămâne doar ecranul de proiecție, pe al cărui alb se scurg toate umbrele morții.

Ligia Pârvulescu

Autorul reușește o desfășurare ...

Premiul Ficțiunea "Cel mai bun final de operă"

Cum ai primit vestea Premiului pentru Cel mai bun final? Te așteptai? Pe cine mizai? Ce semne/semnale ai avut?

Evident că am primit-o cu emoție. Gala a fost un eveniment deosebit, atât prin importanța evenimentului în sine, cât și prin calitatea auditoriului. Au fost prezente nume mari ale literaturii, teatrului și cinematografiei române. Să vorbești în fața unui asemenea public este, după cum sunt convins că ai simțit și tu, copleșitor ...

Premiul Ficțiunea "Cel mai bun final de operă"

În următoarea zi, nu s-a întâmplat nimic spectaculos la locul de muncă. Traversam o perioadă destul de liniștită, termenele de livrare ale noilor proiecte aflându-se încă destul de departe. Cele câteva defecte semnalate pe aplicațiile aflate în fază de suport se prefigurau ușor de implementat, cu modificări minore în cod. Deci, dacă nu primeam vreun telefon disperat de la vreun client care să urle că pierde bani din cauza vreunei aplicații ...

Premiul Ficțiunea pentru Cel mai bun final de operă

— Nenea Mihai, nu-i așa că avionul ăla poate să zboare? M-a întrebat fetița cu părul negru și creț.

Vreo șapte copii m-au înconjurat când m-au văzut apropiindu-mă. Îi știam pe toți, dar nu după nume. Erau de la blocul meu și de la cel vecin, o gașcă de puști care se jucau în fiecare după amiază împreună, prin zonă, exact cum făcusem și noi, cei care crescusem prin anii ’80.

De când apăruse noul cartier pe platforma fostei fabrici Trac ...

Unde îți place să citești și de ce? În casă sau afară…?

De câte ori am ocazia, citesc afară. Îmi place să stau în natură sau măcar într-un mediu urban, dar înverzit, cum ar fi un parc. Dar, din păcate, nu am în permanență câte o carte la mine, pe oriunde-aș merge, așa cum ar fi frumos. Deci, citesc destul de rar pe-afară.

Ce părere ai despre cărțile de pe rețele sociale, fotografiate sub o creangă, pe o stradă etc.?

Nu pot avea decât o părere foarte bună despre orice formă de promovare a ...

Frust și confesiv, romanul "Neuroleptic" al scriitorului Dorian Dron ne introduce în creierul disfuncțional al unui amnezic, în timpul ședințelor sale de psihoterapie. Deși începe molcom, povestind episoade din copilăria acestuia, romanul crește treptat în tensiune, odată cu dezvăluirea adevăratei mize pe care ședințele de terapie o au. Astfel, primele două capitole au doar un rol de fundament, un reazem de care construcția ulterioară a personajului se va folosi, deoarece toate traumele își au, ...

Mircea Pricăjan e un nume cunoscut mai multor categorii de cititori din România. Iubitorii de literatură Horror și-l amintesc, sunt convins, ca traducătorul mai multor cărți de Stephen King, copiii îl știu drept autorul romanului "Pumn de fier", de la Polirom Junior, iar cititorii de ficțiune mainstream au auzit cu siguranță de romanul "Calitatea luminii" (Polirom) și de volumul de proză scurtă "Perseidele" (Charmides). Dacă la acest portofoliu adăugăm și activitatea sa editorială, el fiind, ...

Ce remarci încă de la primele pagini atunci când parcurgi volumul de proză scurtă "Kyparissia" al Alexandrei Niculescu este stilul narativ impecabil. Îl vei întâlni la prima povestire, cea care dă și tonul imaginii de pe copertă, și îl vei regăsi constant de-a lungul volumului, ca pe un factor unificator. Deși povestirile se rezumă la întâmplări sau succesiuni de cadre foarte scurte, cu mize mici, narațiunea curată, implicată, dar onestă, te va face să continui lectura chiar și după ce-ți va fi ...

Deoarece scrisul în sine este un lucru foarte personal și reprezintă o zonă sensibilă a personalității noastre, aș fi fost tentat să spun că literatura scrisă de AI nu va exista niciodată ca fenomen. În definitiv, de cele mai multe ori, personalitatea autorului e un factor-cheie în strategia de promovare a operelor literare, precum și un element de luat în considerare de critica literară. Astfel, a scoate în lume o carte scrisă de un program software pare un nonsens.

Totuși, realitatea faptică ...

Alexandru Lamba este un prozator brașovean de 43 de ani, inginer de profesie, cunoscut publicului mai ales prin textele SF, printre care volumul Singurătatea singularității (2018), menționată de Mihai Iovănel în Istoria literaturii române contemporane 1990-2020 ca înscriindu-se în categoria prozei care "se apropie (...) de standardele comerciale (care nu exclud calitatea) ale literaturii SF din Occident".

Distins cu premiul Chrysalis al European Science Fiction Society în 2016 și cu prem ...

Scris sub forma unei serii de trei confesiuni, urmate de un scurt episod de acțiune, în epilog, romanul "a.normal" al lui Andrei Velea ne propune o meditație extinsă asupra traumei pe care o relație toxică o poate provoca și sentimentului de eliberare care vine odată cu ieșirea din această relație. Desigur, ruperea nu este ușoară, procesul decizional care conduce la acel moment e unul laborios, încărcat de incertitudini, însă, odată fapta comisă, convingerea că au făcut ceea ce trebuia făcut poa ...

Nu întâmplător am făcut trimitere, în titlul recenziei, la celebrul thriller nouăzecist al lui David Fincher. Cele șapte virtuți deșarte despre care ne povestește Alexandru Lamba în ultimul său roman (prin predicile părintelui Ghenadie de la începutul fiecărui capitol) sunt o imagine în oglindă a celor șapte păcate capitale prezentate în filmul lui Fincher. În fond, atât criminalul în serie interpretat de Kevin Spacey, cât și antieroul din carte, Horia, acționează sub auspiciile aceluiași simb ...

Numit de Doina Ruști "Romanul de maturitate al lui Radu Găvan", Isus din întuneric ne propune o lectură profundă, pe mai multe niveluri, variind între fantasticul cu accente horror și cotidianul finalului de secol XX. Pe scurt, cartea prezintă drama unui adolescent înzestrat cu talente artistice speciale și care pe lângă faptul că nu și-a cunoscut niciodată tatăl, se confruntă și cu pierderea timpurie a mamei, fapt pentru care se învinovățește.

Împovărat de dilema absenței figurii paterne, ab ...

Filolog subtil, format la școala bucureșteană, aducându-mi aminte de rafinamentul cultural al lui Romulus Vulpescu, de care însă se detașează net ca prozator, Florin Spătaru este un povestitor care prețuiește emoția, respingând proza cerebrală și exhibițiile postmoderne. Te cucerește din capul locului prin frază, prin imaginar, prin demersul poveștii.

Doina Ruști, prefață la volumul Greier de topaz, Litera, 2022.

Fragment

"Olga stă pe scaun și fumează. Îi place să-și bâțâie picior ...

Ideea cu filmul mi-a venit într-o seară, când pierdeam vremea pe Facebook. Am aflat că la Dracula Film Festival există o secțiune a concursului dedicată filmelor făcute cu telefonul. Da, exact așa, "cu telefonul". Adică, m-am gândit, caută fix amatori cu ceva cunoștințe de bază și cu idei.

Păi n-am eu idei?

— Coa, i-am zis a doua zi la școală lui Damian, lasă tu căcatul ăla de TikTok, că pe tine nu te urmărește nici dracu, e aplicație pentru pizde, și hai să facem ceva ca lumea!

— Am cinci su ...

Născut dintr-o femeie cu șerpi la picioare

Adesea Antonie Varitz vorbea singur. Cu voce tare. Ca acum, în una din multele încăperi spațioase ale imobilului său, imaginându-și că era ghidul unei cete de admiratori, cărora le făcea un tur al casei memoriale a reputatului chirurg Antonie Varitz, poreclit "Imperatorul".

Le prezenta o colecție:

– Bisturiul, foarfeca angulată, fierăstrăul Gigli, dalta, ciupitorul de os, dermatomul, depărtătorul Kocher, portacele.

Aruncându- ...

Ca să înțelegi mai bine de ce am făcut alegerile pe care le-am făcut, trebuie să-ți spun că eram un tânăr mai fraged decât ești dumneata acum, abia trecut de primul sfert de veac al vieții sale, când mi-am părăsit țara. Ce experiență de viață puteam să am, când toată tinerețea mi-o petrecusem într-un stat comunist, în care totul era planificat pentru individ, iar deciziile sale aveau valoare pur formală? Ce știam eu despre tehnica de a te vinde la angajare, de exemplu, pe care voi, cei de astăzi ...

Alexandru Lamba

Când mă gândesc la perioada Paștelui, din copilărie îmi revin mai întâi imaginile mai multor pahare pline cu lichid colorat. Vopsitul ouălor era activitatea mea preferată, deși luam parte destul de puțin la ea, pentru că nu aveam prea multă răbdare. Mă fascina să văd cum prafurile acelea din plicul cu iepuraș se dizolvă și colorează apa fierbinte, îmi plăcea să scufund și eu câte un ou în fiecare culoare și să-l scot apoi cu lingura, vopsit. Nu înțelegeam totuși cum de nu ...

"Salamandre", bulversantul roman mozaic al lui Liviu G. Stan, ne propune patru povești stranii, la limita dintre monden și bizar, interconectate în mod abil. Oricare dintre cele patru părți componente, purtând numele celor patru anotimpuri, poate fi citit și înțeles separat, însă simfonia completă va funcționa în urechea internă a cititorului doar după parcurgerea completă a cărții. Astfel, microangrenajele funcționale independent servesc un scop pe care-l vei descoperi abia la final.

Prima pov ...

De la Mihail Victus, autorul romanului "Fracturi", apărut la editura Vremea, aveam așteptări destul de ridicate, prima sa carte fiind foarte bine primită de critica literară. "Toate păcatele noastre", al doilea roman al său, apărut în colecția "Biblioteca de proză contemporană" a editurii Litera, ne propune o analiză profundă a impactului pe care o acuzație de hărțuire sexuală din partea unei eleve o poate avea asupra carierei și vieții personale a unui profesor. În paralel cu filonul princip ...

Pentru mine, amintirile copilăriei se rezumă la instantanee discrete, uneori doar la imagini vizuale foarte scurte, câteva cadre în succesiune, ca cele care se găseau pe riglele pe care și le doreau toți copiii din anii '80, acelea pe care le înclinai încet ca să vezi cum se schimbă desenele. Și, cu cât mă duc mai departe spre trecut, cu atât contextul e mai străveziu, iar ordinea instantaneelor se amestecă. Axa timpului e mototolită în capul meu, de parcă acea perioadă a vieții ar fi o ghirland ...

Ca orice plan făcut pe genunchi, și acesta lăsa loc unor întrebări. Nimic esențial, bineînțeles, doar chestii de detaliu, de exemplu: "ce o să se întâmple dacă-mi iese?" sau "ce o să se întâmple dacă nu-mi iese?". Ca să nu mai vorbim de: "cum mă voi întoarce după?" Ca să le elimin, ar fi trebuit să studiez temeinic teoria, eventual să execut una sau două misiuni mai simple, de testare, dar nu mai aveam răbdare pentru așa ceva. De-ndată ce m-am convins că șmecheria era funcțională, am și realizat ...

– Noroiul ăsta, a spus nenea Janko în timp ce râcâia cu lama toporului pământul uscat de pe un buștean, ăsta îți omoară lanțul!

Așa-mi zicea el mereu, și uita imediat. Că mi-a zis, vreau să spun. Și mi-o repeta de fiecare dată când îi așezam un buștean mai murdar de pământ pe capră. El chiar nu putea lăsa așa ceva să i se întâmple. Cum să lase să i se strice lanțul, când fierăstrăul acela electric, împreună cu toporul cu lamă groasă, special pentru crăpat lemne, și scuterul erau toată avuția lu ...

Locuiesc în zona medievală a orașului. Așa-mi place să-i zic. De fapt, nu, nu-mi place deloc, dar asta e. Strada pe care am ajuns să-mi fac casa e cuprinsă într-o peninsulă de sălbăticie de la periferie. De parcă clătita orașului ar fi dat peste o arsură lipită de fundul tigăii și nu s-a putut întinde frumos. A rămas așa, un petic de câmp, cu câteva case răzlețe, și mai multe clădiri abandonate, între cartiere compacte mai vechi sau mai noi. Fără utilități, fără lumină pe stradă, legat de restul ...