Director
Șerban PAVLU
Șerban PAVLU
Prima revistă de creație hibridă, înființată în 24 februarie 2020.
Editată de Asociația Creatorilor de Ficțiune
Doina Ruști: Se apropie Premiile Gopo. Vii?
Domnica Cârciumaru: Normal. E un eveniment pus pe listă și notat în calendar: pe 29 aprilie, ora 19, la TNB
Doina Ruști: În sala mare, la Caramitru. Pe ce film mizezi? Cine speri să ia premiul pentru cel mai bun film?
Domnica Cârciumaru: E o întrebare de formă:) Știi foarte bine că sunt fană Stere Gulea și mi-ar plăcea să fie premiat Moromeții… Dar cum am fost director de casting, mă abțin de la laude.
Doina Ruști: E într-adevăr o ecranizare de importanță, mai ales că face succint o radiografie a anilor staliniști, cu inserții din celelalte romanele ale lui Preda – Intrusul, Risipitorii.
Domnica Cârciumaru: Aș zice că onorează cu respect și emoție moștenirea literară a lui Marin Preda.
Doina Ruști. Probabil că sunt puțin regizori care să aibă o percepție formată direct și obiectiv asupra acelei epoci. Revista Ficțiunea a publicat o cronică, o găsiți aici.
Cred că va lua premiu. Iar la filmele străine?
Domnica Cârciumaru: Kinds of Kindness al lui Yorgos Lanthimos. Tot ce face omul ăsta e remarcabil, n-ai cum să uiți ori să treci. Pun mai jos trailerul
Doina Ruști: Aprob și votez. Cele trei povești din Kinds of Kindness se completează subtil, te obligă să-ți ridici standardele estetice.
Sunt și mulți actori pe care îi vom susține, știu precis. Mi-au plăcut fetele din Moromeții.
Domnica Cârciumaru: Și mie. Dar știi că am o slăbiciune pentru Nicoleta Lefter, mi-ar plăcea s-o văd cu un premiu, dar mai am și alte preferințe, așa că mă abțin să fac pronosticuri.
Doina Ruști: Și la actori?
Domnica Cârciumaru: Postelnicu, normal.
Doina Ruști: Ne vedem acolo. Cu ce te îmbraci?
Domnica Cârciumaru: Surpriză! Pregătește-te pentru o poză împreună.
Doina Ruști este prozatoare "de primă mărime a literaturii de azi", după cum o numește Nicolae Breban , "de mare talent și intuiție", în opinia lui Norman Manea , distingându-se printr-un stil puternic și vibrant. Romanele și povestirile ei sunt premiate, traduse în mai multe limbi și studiate în școli. Opera sa se remarcă prin îmbinarea fantasticului și a realismului social dur, romanul său de referință fiind Fantoma din moară (2008), ficțiune puternică despre comunismul românesc, roman inclus în neogoticul postcomunist, atât în Enciclopedia lui J. A. Weinstock, de la Routledge, cât și în Studies in Gothic Fiction, Zittaw Press. Venind tematic în completare, Ferenike, romanul cel mai personal, este o ficțiune politică, autobiografică (Humanitas, 2025). La fel de apreciat și poate cel mai cunoscut roman al său este și Lizoanca la 11 ani )(2009), roman despre prostituția infantilă, ca stil, comparat de critica occidentală cu Ciuma* lui Camus (Il Libero), cuprins în multe programe europene (între care la Școala Doctorală a Universității Barcelona). De largă popularitate se bucură trilogia fanariotă, compusă din romanele Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii (The Book of Perilous Dishes*) și Homeric, romane care explorează imaginarul balcanic, într-o formulă originală, fabulatorie și de actualizare a istoriei. Mircea Muthu i-a dedicat un capitol în cartea sa, Balcanismul literar românesc. Mai multe aici
