OPTm
nr.crt.

Există o anumită melancolie a lucidității care se așterne peste cuget pe măsură ce crești și constați că oamenilor le e din ce în ce mai greu să-și armonizeze gândurile, vorbele și faptele, în ciuda rezoluțiilor de Anul Nou și a tonelor de bune intenții. În condițiile date, mă întreb uneori dacă nu cumva e mai bine să-ți vezi liniștit de colțul tău de viață, să te retragi, cum ar veni, în dulcea voluptate a anonimatului.

Nu am folosit întâmplător această sintagmă. Când m-am întors acasă de sărb ...

Cele mai interesante trei cărți de nonficțiune

1. Gramatica limbii române (Gramatica Academiei Române), ed. Litera, 2022

2. Viața de zi cu zi în documente vechi de familie

Autor: Cătălin D. Constantin

Ed. Corint, 2022

3. Mitologia primitivă. Măștile Zeului - vol. I

Autor: Joseph Campbell

Ed. Trei, 2022

Cele mai incitante începuturi de roman

1. Radu Aldulescu – Drumu-i lung, căldura mare, Litera, 2022

"Nu dăduse strop de ploaie de luni bune, câmpul uscat iască, ...

​ Despre și cu M. 32(0)

Toate păreau în regulă.

Treaba stă în felul următor: printre sughițuri și plânsete, încerc să învăț să merg.

Sunt vânătăi peste tot și mă doare fundul.

Bicicleta mea mă aruncă direct cu capu-n noapte. ¨

*Același scârțâit al lanțului care-ți spune ai nevoie de somn, pune mâna și mai trage pe dreapta-n somn, leagă bicicleta undeva unde știi c-ai s-o găsești a doua zi, ia un taxi spre casă, în taxi, în timpul marii odi ...

Pentru mine, 2023 e anul teatrului și al poeziei. Anul trecut am publicat la editura Litera romanul "a.normal", colecția "Biblioteca de proză contemporană". Îmi place să alternez genurile literare între ele. Când scriu proză o perioadă mai lungă, mi se face dor de poezie. Și invers. Am început la Teatrul din Buzunar, o trupă privată de teatru din Galați, un proiect inedit: vor fi puse în scenă piesele mai multor autori gălățeni. E un câștig reciproc: teatrul are piese scrise exact pentru el, iar ...

Într-o zi, decid să o iau la pas pe drumul ce se deschide în fața mea.

Încep să merg timid: drept, stâng, drept, stâng, drept, stâng… Sună oarecum ciudat, parcă nu e tocmai ritmul care trebuie, însă în viață întotdeauna mi s-a spus să încep un drum pășind cu dreptul, pentru noroc. Ce-o mai fi și cu norocul ăsta și picioarele.

Calc apăsat, vrând parcă să-mi las urma în asfaltul dur, care mă respinge. Sunt prea slabă ca să le arăt oamenilor că am pășit aici, că am existat aici, că am trăit aici. ...

Povestirile Luciei Berlin din Manual pentru femei de serviciu (Art, București, 2018) glosează, discret, pe marginea unei fragilități esențializate, căreia îi atribuie notele distinctive ale unui umor afabil, cald, ce risipește, fie și temporar, gravitatea ce planează asupra situației existențiale. Prozele Simonei Goșu din volumul Fragil (Polirom, Iași, 2020) valorifică în mod desăvârșit fragilitatea micilor universuri familiale, turnând subiecte deloc comode într-o formulă concentrată algo ...

Mă feresc de zilele cu zgomot alb, în care Dumnezeu își pilește nepăsător unghiile, iar cerul e o cârpă murdară care lasă dâre pe cornee; ca un păianjen care-și țese dibaci capcanele, căldura te prinde într-o pânză lipicioasă de visare și pasivitate, pe când o simplă umbră a frigului îți frânge cuvintele și oasele. Acestea sunt zilele care te îmbătrânesc până la venirea prânzului și cu care n-ai mari șanse de izbândă decât fiind deasupra lor, departe, într-o cutie de metal, care, alături de paha ...

De fiecare dată când umblu aiurea pe străzile de la Romană (unde am decis eu mai demult că frumusețea backgroundului începe cu tine, de fapt, și apoi cu apusul în culori aprinse), îmi amintesc ce ciudat e să mă plimb în capitala asta, unde simt că o să port legitimație de veșnic turist, și să știu că nu ești acasă, pe Rosetti. (Nu am de unde să știu dacă ești sau nu, de fapt.) Mă cuprind anxietatea și neliniștea, merg în pas alergător și mă întreb dacă la mine e problema, dacă sunt deja dependen ...

Dialog I

Picioarele. Sunt grele. Dar continui să merg. Poate m-am oprit de mult-contează că nu mi-am dat seama. M-am trezit prin iulie, era frumoasă vremea, erau mulți oameni și multe picături de apă. Și știam să înot; mai bine decât oricine; și știam să plâng și să mă arunc de pe marginile cărților ăstora de pământ-mai bine decât oricine. Știam să plâng. Dar atunci era mai bine. Știam mai multe pentru că simțeam mai multe. Știam să respir albastrul șters al primăverilor și știam să p ...

Barcelonezul Eduardo Mendoza ne propune prin romanul lui o joacă detectivistică interesantă, care devine mai serioadă decât ne-am fi așteptat. Dispariția unor fete de la pension și conversația cu o măicuță deloc binevoitoare reprezintă deja niște ingrediente interesante ale intrigii. Inserția de pseudofantastic într-o criptă care nu e de fapt nici bântuită, nici blestemată, ci doar foarte ingenios construită nu face decât să condimenteze și mai mult cadrul narativ.

Dar nici măcar aceste elemen ...

Merită "Nora. O casă de păpuși" atenția lectorului secolului XXI? Da, pentru că surprinde conflictul interior al unei femei, soție și mamă, care nu se (mai) identifică cu propria sa viață, care are nu doar viziunea, ci și tăria necesară de a realiza că există ceva dincolo de status-rolurile care i-au fost atribuite, că ele nu o definesc întru totul, că ea este o persoană (și) în afara lor. "Asta este minunat! Dar în societatea actuală femeile pot cu ușurință să aleagă cine și ce vor să fie, pot ...

Teatrul din Buzunar este singura companie independentă de teatru din Galați, formată exclusiv din profesioniști cu experiență în domeniu.

În perioada următoare se va desfășura un proiect insolit & ambițios, unic pe plan național: "4-3-2-1". Ce înseamnă aceasta? Patru dramaturgi gălățeni, trei regizori gălățeni, două luni, un teatru! În colaborare cu Asociația Creatorilor de Ficțiune, Teatrul din Buzunar a strâns împrejurul lui actori, regizori și scriitori talentați.

Piesele care urmează să ...